Uniunea Musulmană din România a lansat un îndemnat către credincioși pentru renunțarea la monumentele funerare costisitoare și la anumite practici specifice. Organizația solicită comunității să abandoneze mormintele realizate din marmură, foișoarele de sticlă sau cele din fier, precum și utilizarea fotografiilor gravate pe pietrele funerare. Aceste elemente sunt considerate de către organizație ca fiind obiceiuri împrumutate din alte tradiții culturale și religioase, fiind departe de valorile religioase autentice.
Conform mesajului publicat de Uniunea Musulmană din România, moartea trebuie privită ca o „marea egalizare” între oameni. Indiferent de statutul social, avere sau origini, fiecare persoană părăsește lumea îmbrăcat în pânze simple din bumbac alb, numite Kafan, și se întoarce în pământ. Organizația subliniază că utilizarea unor structuri masive sau a unor garduri înalte reprezintă o risipă și o încercare de a afișa statutul social într-un loc unde toți sunt egali.
Tradiția islamică invocată impune ca mormântul să fie extrem de simplu și să nu includă construcții deasupra. Trupul trebuie așezat direct în pământ, mormântul fiind ridicat de la sol cu o palmă, adică între 10 și 15 centimetri, pentru a fi identificat fără a fi călcat. Uniunea amintește că, conform colecției Sahih Muslim, Profetul Muhammad a interzis tencuirea, betonarea sau ridicarea de cupole peste morminte, considerând astfel structurile de marmură sau foișoarele ca fiind neadecvate.
În ceea ce privește pietrele funerare, rolul acestora trebuie să fie limitat la indicarea modestă a numelui decedatului. Această informație este necesară rudelor pentru a ști unde să vină să se roage pentru persoana respectivă. Organizația consideră că gravarea chipului celui decedat pe piatră este un obicei complet străin de Islam, subl heavy că nicio bucată de marmură scumpă sau nicio fotografie nu aduc nicio ușurare sufletului aflat în mormânt.
O altă problemă semnalată este supraaglomerarea cimitirelor, unde mormintele sunt săpate fără alei, forțând vizitatorii să calce pe borduri sau pe pământul altor morminte. Pentru credincioși, acest lucru este grav, fiind menționată o tradiție în care Profetul ar fi spus că este mai bine să stea pe un cărbune încins decât să calce pe un mormânt. Uniunea cere administrațiilor soluții precum extinderea cimitirelor sau crearea unor spații noi.
Comunitatea musulmană din România este reprezentată oficial de Muftiatul Cultului Musulman, care are sediul în Dobrogea. La recensământul din 2021, 0,4% dintre români s-au declarat musulmani, însă Murat Iusuf a estimat că numărul real este de aproximativ 88.000 de credincioși. Un punct de reper istoric este moscheea Esmahan Sultan din Mangalia, construită în anul 1525, fiind cel mai vechi lăcaș de cult musulman din țară.