Autoarea de cărți de bucate Irina Georgescu avertizează că România se dezintegrează prin abandonarea tradițiilor culinare în favoarea imitațiilor internaționale. Într-un interviu recent, ea a subliniat necesitatea de a oferi străinilor produse identitare, precum urda sau mujdeiul, în loc de variante precum ricotta sau aioli. Irina Georgescu susține că oferirea de produse standardizate, precum espresso în loc de cafea turcească, afectează percepția asupra culturii naționale.
Problema uniformizării este vizibilă în restaurantele din țară, unde produsele tradiționale sunt înlocuite cu variante adaptate pentru turiști. Irina Georgescu menționează că mujdeiul este servit adesea în cutii de plastic, asemănător stilului spaniol, devenind un produs apos care nu mai reprezintă nimic local. Ea consideră că această tendință de a copia modelele internaționale, precum utilizarea termenului de hummus în loc de fasole bătută, duce la pierderea valorii autentice a bucătăriei românești.
Autorul celor trei cărți premiate, Carpathia, Tava și Danube, militează pentru păstrarea unei identități culinare nealterate. Irina Georgescu explică faptul că o rețetă nu este doar o listă de ingrediente, ci o formă de istorie a mentalităților și a ritualurilor sociale. Ea subliniază că produsele precum caciotta de Făgăraș sau brânza de vaci ar trebui să fie elementele de brand, în loc să folosim termeni precum chorizo pentru produse locale.
Experiența sa în Marea Britanie a evidențiat dificultatea de a promova România fără a trece prin filtrele de „Europa de Est”. Irina Georgescu a relatat cum a fost pusă presiune să își schimbe numele de familie pentru a nu suna prea est-european. Deși a reușit să obțină recunoaștere internațională și premii precum James Beard Award, ea observă că piața este inundată de produse care nu spun nimic despre specificul național.
Pentru a construi un brand culinar solid, Irina Georgescu propune promovarea elementelor de autenticitate, precum plăcintele pe lespede sau preparatele sezoniere. Ea critică faptul că în România se găsesc prea multe produse internaționale, precum croasante sau focaccia, în detrimentul celor tradiționale. Autorul insistă că turiștii caută experiențe unice, iar oferirea de produse identitare este singura cale de a asigura o destinație gastronomică memorabilă.
Promovarea identității naționale prin gastronomie se încadrează într-un context mai larg de protejare a valorilor specifice în fața globalizării. Această luptă pentru păstrarea tradițiilor este esențială pentru menținerea unui capital cultural care să nu fie absorbit de tendințele de piață. În contextul în care societatea românească se confruntă cu diverse provocări de dezvoltare, menținerea unor piloni de identitate precum cultura culinară rămâne un factor de stabilitate socială.