Deputatul AUR, Andrei Gușă, a reacționat ferm la declarațiile făcute de Alice Weidel, prin care românii din Germania au fost acuzați că „jefuiesc” sistemul social al țării germane. Parlamentarul a subliniat că, deși statele europene au dreptul de a-și gestiona politicile interne de securitate și migrație, acest lucru nu trebuie să justifice lipsa de respect față de cetățenii altor state membre. Andrei Gușă consideră că astfel de afirmații reprezintă o generalizare periculoasă care transformă o întreagă comunitate într-un vinovat colectiv.
În cadrul unui editorial publicat pe solidnews.ro, Andrei Gușă a evidențiat faptul că economia germană a beneficiat direct de libera circulație europeană și de munca românilor care au ales să locuiască și să contribuie acolo. Parlamentarul susține că este nedrept ca cetățenii români să fie priviți cu suspiciune, având în vedere că aceștia au ajutat la dezvoltarea economiei germane și au susținut o societate afectată de probleme demografice. El a criticat dublul standard de a folosi forța de muncă străină și, simultan, de a trata cetățenii ca pe niște suspecți.
Andrei Gușă a precizat că orice formă de fraudă, precum contractele fictive sau exploatarea sistemului de alocații, trebuie investigată și sancționată strict, indiferent de naționalitatea persoanelor implicate. El a insistat pe necesitatea de a face o distincție clară între rețelele infracționale sau persoanele care încalcă legea și românii care muncesc cinstit în Germania. Pentru deputat, combaterea criminalității nu trebuie să se transforme într-un instrument de stigmatizare a unei întregi naționalități care contribuie la stabilitatea socială.
Parlamentarul a declarat că România nu este o țară terță și că românii nu sunt cetățeni europeni de rang secund, având aceleași drepturi fundamentale de muncă și circulație ca orice alt cetățean. El a cerut ca România să își apere diaspora și să solicite respectarea drepturilor acestora în interiorul Uniunii Europene. Andrei Gușă a adăugat că suveranitatea nu poate fi un drept cu sens unic și că respectul pentru identitatea națională trebuie să fie reciproc între toate statele membre.
În concluzie, deputatul AUR a reiterat că România nu trebuie tratată ca un partener inferior în cadrul Uniunii Europene și că statul are responsabilitatea de a apăra demnitatea cetățenilor săi din diaspora. El a subliniat că românii merită respect pentru contribuția lor la societățile în care trăiesc. Această poziție vine într-un context în care relațiile dintre statele membre ale UE sunt adesea tensionate de deciziile privind migrația și gestionarea resurselor sociale comune.
Această dezbatere privind statutul cetățenilor români în Europa se înscrie într-un cadru mai larg al discuțiilor despre drepturile de circulație și protecția socială în spațiul comunitar. În cadrul Uniunii Europene, libertatea de mișcare este un pilon fundamental, însă implementarea ei generează frecvent tensiuni politice între statele care oferă forță de muncă și cele care beneficiază de contribuțiile economice ale lucrătorilor străini.