Ministerul Apărării de la Chișinău a elaborat un proiect de lege care introduce noi reguli pentru instituirea stării de asediu sau de război. Documentul vizează în mod special cetățenii moldoveni care se află în diaspora și care au obligații militare. În cazul în care este declarată mobilizarea, acești cetățeni vor fi obligați să ia toate măsurile necesare pentru a reveni în Republica Moldova.
Conform prevederilor propuse, persoanele aflate peste hotare care au primit deja un ordin de chemare sau au fost informate despre necesitatea prezentării vor trebui să respecte termenul stabilit. Aceștia vor avea obligația legală de a se prezenta la locul indicat de autoritățile competente. Proiectul vizează astfel asigurarea disponibilității forțelor militare necesare în cazul unei crize de securitate națională care ar impune mobilizarea generală.
Noile reglementări introduc restricții și pentru rezerviștii care se află deja pe teritoriul Republicii Moldova. După ce se declară mobilizarea, acești cetățeni nu vor mai putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru o perioadă mai mare de 12 ore. Orice deplasare care depășește acest interval necesită aprobarea scrisă a comandantului structurii administrativ-militare teritoriale, cu posibilitatea de a acorda derogări doar în situații temeinic justificate.
Proiectul stabilește condițiile specifice pentru declararea stării de asediu, care ar putea apărea în caz de agresiune armată iminentă sau amenințări militare grave. Această stare ar putea avea o durată inițială de maximum 30 de zile, cu posibilitatea de a fi prelungită succesiv pentru perioade similare. Starea de război ar putea fi instituită la propunerea președintei, în cazul unei agresiuni armate directe împotriva Republicii Moldova.
Pe durata regimurilor speciale, autoritățile vor putea implementa măsuri precum evacuări, restricții de circulație sau raționalizarea unor bunuri esențiale. De asemenea, organizarea alegerilor și a referendumurilor ar putea fi suspendată conform legii. Dacă proiectul va fi aprobat de Guvern și Parlament și promulgat de președintele Maia Sandu, acesta ar putea intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027, după finalizarea etapelor de consultare.
Procesul legislativ de stabilire a regimurilor de urgență face parte dintr-un cadru de securitate națională care poate influența deciziile politice majore. În Republica Moldova, deciziile de guvern sunt de obicei propuse de miniștri, însă responsabilitatea finală pentru implementarea acestora revine prim-ministrului. Acest mecanism de guvernanță este esențial pentru gestionarea rapidă a crizelor în perioadele de instabilitate sau de agresiune externă.