ANAF a aprobat o nouă procedură care reglementează modul în care administratorii, asociații sau acționarii pot fi trași la răspundere pentru plata datoriilor fiscale ale unei entități. Această măsură vizează situațiile în care, conform legii, alte persoane fizice sau juridice pot fi obligate să achite restanțele fiscale ale unui debitor principal. Noua reglementare stabilește cadrul de analiză pentru persoanele vizate și mecanismele de apărare pe care acestea le pot utiliza.
Reglementarea, adoptată prin Ordinul nr. 1.163/2026, se concentrează pe conceptul de răspundere solidară. Aceasta reprezintă situația juridică în care persoanele care dețin funcții de conducere sau acțiuni într-o companie pot fi obligate să plătească restanțele fiscale ale debitorului. Scopul declarat al acestei proceduri este de a preveni aplicarea automată a răspunderii doar pe baza calității de administrator sau de asociat, fără o examinare detaliată.
Analiza efectuată de autorități trebuie să se concentreze pe faptele concrete și pe perioada relevantă a gestionării. Este necesară stabilirea unei legături directe între conduita persoanei vizate și obligațiile fiscale neplătite. Autoritățile vor analiza reaua-credință sau conduita imputabilă, evaluând fiecare caz în funcție de prevederile specifice ale legii. Astfel, decizia de a impune răspunderea solidară nu mai este una pur formală, ci una bazată pe dovezi.
Persoanele vizate de aceste proceduri au dreptul de a fi auditate și pot consulta documentația utilizată în procesul de analiză. Aceasta include posibilitatea de a prezenta obiecțiuni, explicații scrise și documente justificative pentru a-și susține poziția. Înainte de emiterea unei decizii finale, organul fiscal are obligația de a analiza toate susținerile și probele furnizate de persoana vizată, asigurând un proces de verificare riguros.
Noile prevederile au intrat în vigoare la data de 14 octombrie 2026. Ordinul se aplică și pentru procedurile care au fost deja începute, însă acesta nu afectează actele procedurale care au fost îndeplinite legal anterior și nici efectele juridice care au fost deja produse. Această aplicare retroactivă pentru procedurile în curs asigură o tranziție către noile standarde de analiză a datoriilor fiscale.
În sistemul fiscal românesc, răspunderea solidară este un mecanism prin care statul poate recupera sumele datorate de la persoanele care au gestionat entitățile aflate în restanță. Această abordare este utilizată pentru a asigura colectarea veniturilor bugetare atunci când debitorul principal nu mai are capacitatea de plată. Procedura de analiză este esențială pentru a diferenția între gestionarea deficitară și utilizarea intenționată a unor mecanisme pentru evitarea plăților către stat.