Autoritățile fiscale din România au intensificat monitorizarea persoanelor cu patrimonii substanțiale prin intermediul unor structuri specializate. ANAF utilizează datele colectate pentru a identifica riscurile de neconformare la declararea veniturilor impozabile. Această activitate de control vizează în special rezidenții fiscali care dețin active de valori foarte mari, asigurând o supraveghere atentă asupra fluxurilor financiare și a patrimoniului acestor contribuabili.
În cadrul ANAF, verificările sunt efectuate de Direcția Generală Control Venituri Persoane Fizice (DGCVPF). Această structură are misiunea de a monitoriza persoanele fizice cu avere mare, definiți ca rezidenți fiscali în România cu un patrimoniu estimat de peste 25 de milioane euro. Inspectorii realizează atât verificări documentare pentru situații fiscale punctuale, cât și analize complete ale situației fiscale personale pentru a vedea dacă veniturile declarate se potrivesc cu averea deținută.
Datele oficiale furnizate de ANAF pentru primul semestru al anului 2026 arată o activitate intensă de analiză. În această perioadă, autoritățile au examinat date aferente intervalului 2020-2024 pentru a detecta riscurile de neconformitate. Rezultatul acestor acțiuni a inclus transmiterea a 313 notificări de conformare, inclusiv către persoanele cu averi mari, și planificarea unor acțiuni de control pentru un număr de 571 de persoane fizice.
La nivel european, subiectul taxării averii este unul de interes major, fiind discutat și de Parlamentul European. La data de 12 octombrie 2026, europarlamentarii au analizat dificultățile legate de evaluarea activelor deținute în mai multe jurisdicții și mobilitatea capitalului. Discuțiile vizează și implicațiile taxelor de exit și necesitatea cooperării internaționale, contribuind la lucrul Subcomisiei pentru chestiuni fiscale (FISC) pentru elaborarea unui raport propriu.
Un studiu al Comisiei Europene din aprilie 2026 subliniază că, deși averea privată în Uniunea Europeană a crescut semnificativ în ultimele trei decenii, taxele pe avere nu generează venituri fiscale importante. Această situație este cauzată de praguri ridicate, facilități și regimuri fiscale preferențiale care reduc baza de impozitare. Studiul pune accent pe importanța accesului autorităților la informații și la utilizarea digitalizării pentru un control fiscal eficient.
Contextul fiscal actual se încadrează într-un cadru macroeconomic în care indicatorii de buget sunt monitorizați constant. În primele nouă luni ale anului 2026, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB, în condițiile în care investițiile au depășit pragul de 107 miliarde de lei. Aceste evoluții economice subliniază importanța colectării eficiente a veniturilor prin controlul riguros al contribuabililor cu venituri mari.