Viitoarele pensii ar putea fi insuficiente pentru a menține nivelul de cheltuieli al cetățenilor în momentul pensionării. Sorin Scorțan, consultant de investiții și fondator al platformei BiblioInvest, a subliniat că, pentru a păstra același stil de viață, restul de aproximativ 50% din venituri trebuie acoperit prin propriile investiții sau prin retragerea unor sume economisite. Fără aceste resurse suplimentare, pensionarii se vor confrunta cu o scădere semnificativă a veniturilor, ceea ce îi va obliga la reducerea cheltuielilor.
Analizele arată că situația financiară a pensionarilor depinde direct de nivelul de contribuție la pilonul privat. Conform unui studiu CFA România, un salariat care se retrage din activitate în anul 2059, după o carieră completă, ar putea primi o pensie de doar 39,6% din salariul său brut de la momentul pensionării. Această cifră reflectă o scădere drastică a puterii de cumpărare față de perioada de activitate.
Impactul contribuțiilor la pensia privată obligatorie poate modifica aceste procente, dar rămâne limitat. În prezent, cu o contribuție de 4,75%, rata de înlocuire urcă la 49,5%, în timp ce o majorare a acesteia la 6,75% ar putea ridica rata până la 53,6%. Aceste date confirmă predicția lui Sorin Scorțan privind necesitatea unor mecanisme de economisire suplimentare pentru a acoperi diferența de venituri.
Pentru a combate inflația pe termen lung, Sorin Scorțan recomandă diversificarea activelor, menționând acțiunile și imobiliarele ca opțiuni viabile. Un factor critic în procesul de acumulare a capitalului este momentul începerii investițiilor. Consultantul explică faptul că cine începe mai târziu va fi nevoit să investească sume mult mai mari pentru a obține același rezultat ca cine a început mult mai devreme.
Calculul oferit de Sorin Scorțan ilustrează această diferență de cost: dacă nu se investește 1 dolar la vârsta de 25 de ani, persoana va trebui să investească 2 dolari la 35 de ani, 4 dolari la 45 de ani sau chiar 8 dolari la 55 de ani. Scopul este de a obține aceeași sumă la vârsta de 65 de ani, însă efortul financiar necesar crește exponențial cu fiecare deceniu pierdut.
Sistemul de pensii din România funcționează pe baza unui model de tip repartizare, unde contribuțiile actuale finanțează pensiile celor aflați deja în sistem. Evoluția demografică și modificările ratelor de înlocuire sunt subiecte constante de discuție în cadrul analizelor economice, deoarece influențează direct capacitatea statului de a asigura un nivel de trai decent pentru populația îmbătrânită.