Industria videochatului din România, un sector care pare să genereze sume considerabile pentru economia națională, a fost subiectul unor declarații recente din partea autorităților fiscale. Deși în ultimele săptămâni instituția ANAF a susținut că nu poate furniza date exacte despre acest domeniu, Adrian Nica, șeful agenției, a oferit noi detalii despre impactul financiar al activității acestui segment de piață în cadrul unui podcast.
Adrian Nica a declarat că veniturile generate de această industrie sunt destul de bune, estimând că suma ajunsă la bugetul statului se încadrează în jurul a câteva miliarde de lei. În urma acestei afirmații, s-a menționat că vorbesc despre câteva sute de milioane de euro care sunt colectate prin mecanismele fiscale existente. Șeful ANAF a subliniat că instituția monitorizează activitatea, afirmând că „toată lumea știe cât stai într-o platformă, că e ușor să faci calculul, pentru că știi care sunt tarifele acolo”.
Situația este complexă din cauza lipsei unei categorii specifice în sistemul de înregistrare oficial. Într-un răspuns anterior, ANAF a explicat faptul că în clasificarea ocupațiilor din România (COR) și în clasificarea activităților din economia națională (CAEN) nu există o evidență distinctă și explicită pentru domeniul de tip „videochat”. Această absență a unei categorii dedicate face ca, pentru persoanele fizice care folosesc Declarația unică, veniturile din această activitate să nu poată fi identificate separat.
În ciuda dificultăților de clasificare, inspectorii de la Antifraudă au identificat deja probleme legate de nedeclararea veniturilor. În anul 2025, oficialii de la Antifraudă au anunțat că inspectorii au găsit cel puțin 500 de persoane care activează în sectorul videochatului și care dețin venituri nedeclarate de milioane de lei. Această constatare confirmă faptul că, deși nu există o etichetă oficială, fluxurile financiare din acest sector sunt semnificative și sunt supuse controalelor de fraudă.
Istoricul acestui domeniu în România indică o dimensiune vastă a forței de muncă implicate. Conform datelor prezentate în urmă cu trei ani de către fostul șef ANAF, în România ar fi lucrat nu mai puțin de 400.000 de persoane în domeniul videochatului. Această cifră arată că România ocupă o poziție de lider la nivel global în ceea ce privește numărul de lucrători dedicați acestui tip de activitate digitală.
Absența unei clasificări specifice în sistemele CAEN și COR reprezintă o provocare administrativă pentru monitorizarea exactă a contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit. Faptul că veniturile nu pot fi extrase separat din formularul de Declarație unică pentru persoanele fizice limitează capacitatea statului de a cuantifica cu precizie contribuția fiecărui individ la bugetul național, deși estimările globale rămân ridicate.