România se confruntă cu o provocare majoră pe plan social și economic legată de accesul la locuințe adecvate. Deși majoritatea cetățenilor dețin proprietăți, o mare parte a populației trăiește în condiții de supraaglomerare. În cadrul evenimentului Affordable Housing Summit Romania 2026, organizat de FIDES și Confederația Patronală Concordia, experții au subliniat necesitatea urgentă a unui program național de locuire accesibilă pentru a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor.
Datele statistice arată un paradox profund al pieței rezidențiale din țară. În anul 2025, 93,2% dintre români locuiau într-o locuință deținută de gospodărie, însă 40,4% trăiau în spații supraaglomerate, o cifră mult peste media Uniunii Europene, care este de 16,8%. De asemenea, 92% dintre locuitori nu aveau un credit ipotecar, iar doar 1% dintre români locuiește într-o casă cumpărată printr-un credit aflat în derulare, conform datelor prezentate.
Costul vieții și accesul la proprietate reprezintă bariere financiare semnificative pentru salariați. Pentru un apartament de 55 mp, achiziționat cu un avans de 15% și un credit pe 25 de ani, rata lunară ar consuma 56,3% din salariul mediu net. După achitarea cheltuielilor de bază, unui salariat i-ar mai rămâne doar 47 de euro pe lună. În acest context, restanțele la rate, chirii sau utilități au crescut de la 9,4% în 2021 la 18,5% în 2025.
Constantin Sebeșanu, președintele FIDES Concordia, a explicat că deținerea unei locuințe nu înseamnă neapărat că persoana are spațiul de care are nevoie. El a susținut că pentru a trece de la proiecte la locuințe pe care oamenii și le pot permite, este necesar un program național și reguli funcționale, inclusiv pentru parteneriatele public-private și pentru REIT. Dan Șucu, președintele Confederației Patronale Concordia, a amintit că programul „Prima Casă” a ajutat România să iasă din criza din perioada 2009–2011.
Problema nu este lipsa fondurilor, ci absența unei strategii coordonate pentru sectorul locuirii, conform Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene. Deși politica de coeziune 2021-2027 include peste 500 milioane de euro pentru locuințe sociale și accesibile, accesarea acestora depinde de proiecte pregătite. Venera Vlad, din cadrul BERD, a menționat că România are specialiști și finanțări, dar îi lipsesc mecanismele pentru utilizarea eficientă a acestora.
Pentru a rezolva blocajele administrative, participanții au propus crearea unui hub național pentru locuirea accesibilă. Acest mecanism ar trebui să reunească autorități, investitori, instituții financiare și dezvoltatori pentru a identifica proiecte prioritare. Recomandările includ și un cadru legislativ adaptat pentru societățile de investiții imobiliare de tip REIT, instrumente care ar putea atrage capital privat pe termen lung pentru dezvoltarea locuințelor destinate închirierii și creșterea ofertei de locuințe accesibile.