Debitul Dunării la intrarea în România începe să arate semne de revenire după o perioadă hidrologică extrem de dificilă. La Baziaș, debitul a ajuns la 1.550 de metri cubi pe secundă, după ce anterior a atins minime de aproximativ 1.250 mc/s. Prognozele indică o creștere treptată a acestor valori, însă nivelul fluviului rămâne semnificativ sub normalul lunii septembrie, ceea ce impune o monitorizare atentă a evoluției hidrologice în perioada următoare.
Conform prognozei emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor pentru intervalul 19-26 septembrie, debitul la Baziaș va rămâne în jurul valorii de 1.550 mc/s în primele două zile. Ulterior, se estimează o creștere graduală până la aproximativ 1.650 mc/s până la sfârșitul săptămânii viitoare. Chiar și la acest nivel, Dunărea va curge cu mai puțin de jumătate din debitul mediu multianual al lunii septembrie, care este de circa 3.800 mc/s.
Această evoluție este crucială pentru sistemul energetic, în special pentru unitățile de la Cernavodă, unde nivelul apei este esențial pentru sistemele de răcire. Din cauza secetei, cele două unități au fost oprite, obligând România să compenseze lipsa de producție de aproximativ 1.200-1.300 MW. Comitetul Național pentru Situații de Urgență a aprobat un plan de intervenție care prevede dirijarea de apă cu nave și barje sau utilizarea unor pompe de mare capacitate.
În aval de Porțile de Fier, hidrologii estimează că debitele vor fi în general în creștere, cu excepția primelor zile pe sectorul Brăila-Tulcea, unde valorile vor rămâne staționare. Îmbunătățirea este importantă pentru zona Dunării inferioare, unde nivelurile scăzute au afectat navigația și activitățile economice. Totuși, reluarea producției la Cernavodă nu va fi automată, fiind necesar îndelinirea unor cerințe tehnice de siguranță și verificarea condițiilor la priza de apă.
În ceea ce privește râurile interioare, situația rămâne critică, cu debite estimate la doar 30%-50% din mediile multianuale pentru întreaga lună septembrie. Pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea, valorile vor fi sub 30% din normal. Singurele zone cu o situație ceva mai bună sunt bazinul Prahovei și bazinele superioare ale Buzăului și Ialomiței, unde debitele vor fi între 50% și 80% din medie.
Regimul hidrologic actual reflectă o perioadă de secetă severă care a afectat infrastructura națională. Deși creșterea debitului Dunării este un semnal pozitiv, distanța dintre valorile actuale și nivelul necesar pentru funcționarea completă a centralei nucleare rămâne importantă. Monitorizarea constantă a debitelor este vitală pentru gestionarea riscurilor de aprovizionare cu apă și pentru stabilitatea energetică a țării în perioadele de consum ridicat.