Piața muncii din România prezintă o fragmentare accentuată, evidențiind diferențe majore de venituri între regiuni și sectoare de activitate. Conform studiului Barometrul Salariilor din România 2026, realizat de International Work Finder, există un decalaj uriaș între veniturile din București și cele din județele cu cele mai mici salarii. În același timp, inflația a afectat puterea de cumpărare, chiar dacă salariile nominale au continuat să crească în perioada analizată.
Analiza regională scoate în evidență faptul că Bucureștiul are un salariu net mediu de 7.073 de lei, ceea ce reprezintă cu 46% mai mult față de media celor 42 de unități administrative studiate, care este de 4.839 de lei. Clujul ocupă următoarea poziție cu 6.633 de lei, fiind cu 37% peste medie, urmat de Timiș cu 6.192 de lei, adică 28% peste media generală. La polul opus, Hunedoara înregistrează un salariu mediu net de 4.108 lei, ceea ce înseamnă o diferență de aproape 3.000 de lei față de Capitală.
Diferențele dintre sectoarele economice sunt la fel de pronunțate, IT-ul având cea mai mare mediană salarială netă de 11.750 de lei pe lună. Acesta este urmat de domeniul juridic și cel farmaceutic, ambele oferind 11.000 de lei, de la vânzări, cu 10.750 de lei, și sectorul financiar, cu 10.000 de lei. În cel mai slab plătit sector, retailul, mediana netă este de doar 4.700 de lei. Astfel, între mediile IT și retail se înregistrează o prăpastie de peste 7.000 de lei lunar.
Nivelul de responsabilitate și specializarea extremă pot propulsa veniturile mult peste mediile sectoriale, unele funcții ajungând la sume de peste 25.000 de lei. Cel mai înalt nivel salarial median identificat este pentru Medical Director, care încasează 28.000 de lei net pe lună, urmat de CFO, cu 26.000 de lei. Alte poziții de top includ Audit Partner/Director și Finance Director, ambele cu 25.000 de lei, precum și Business Unit Manager Pharma, care primește 23.000 de lei net lunar.
Există un decalaj important și între așteptările angajaților și ofertele reale ale angajatorilor în procesul de recrutare. Candidații solicită în medie 7.000 de lei net, în timp ce companiile oferă în jur de 5.400 de lei, o diferență de aproximativ 30%. În anumite domenii, acest dezechilibru este și mai sever, atingând 42% în ingineria energetică și aproximativ 40% în sectoarele banking și real estate, ceea ce indică dificultăți în alinierea bugetelor de recrutare.
La nivel european, România menține un cost al muncii semnificativ mai mic decât media Uniunii Europene. Conform datelor Eurostat, pentru anul 2025, costul orar mediu al forței de muncă în România este estimat la 13,6 euro, în timp ce media UE este de 34,9 euro. Deși costul orar al muncii în România a crescut cu 10,6% în 2025, țara rămâne printre statele cu cele mai mici costuri de remunerare din blocul european.