Reprezentanți ai Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă au participat, pe 9 septembrie, la o întâlnire tehnică desfășurată la Centrala Nucleară Paks din Ungaria. Scopul vizitei a fost analiza măsurilor aplicate de partea ungară în luna august, când nivelul extrem de scăzut al Dunării a generat probleme majore pentru alimentarea cu apă de răcire a celor două centrale nucleare. Întâlnirea a permis un schimb de informații între managerii și experții celor două unități de producție.
Operatorul ungar MVM Paks a susținut că măsurile adoptate la Paks au permis menținerea producției, spre deosebire de situația din România. Potrivit relatării, soluțiile aplicate în România nu ar fi reușit să asigure un nivel suficient de apă pentru menținerea funcționării la Cernavodă. În România, au fost luate măsuri precum scufundarea mai multor barje, însă acestea nu au produs efectul necesar, având în vedere și particularitățile zonei de amplasare a centralei românești pe Canalul Dunăre-Marea Neagră.
În luna august, debitul foarte redus al Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 2 de la Cernavodă, ambele unități fiind oprite în condiții de siguranță. Una dintre principalele măsuri de la Paks a fost construcția unui prag de fund în albia Dunării, realizată în regim de urgență. Această intervenție a permis creșterea nivelului apei în zona canalului de admisie, asigurând continuarea funcționării centralei ungare, deși proiectul a generat discuții privind eroziunea albiei și navigație.
Delegația română a fost informată despre lucrările aflate în desfășurare și a discutat cu specialiștii autorității ungare de gospodărire a apelor. Reprezentanții de la Cernavodă s-au întâlnit, de asemenea, cu președintele și vicepreședinții Autorității Ungare pentru Energie Atomică. Deși discuțiile au fost apreciate drept utile, comunicatul nu a detaliat care dintre soluțiile tehnice aplicate la Paks ar putea fi utilizate la Cernavodă sau dacă partea română intenționează să le preia.
Ministerul Energiei a confirmat că sistemul energetic național a funcționat în siguranță și că echilibrarea rețelei a fost menținută fără întreruperi în furnizarea energiei către consumatori. Autoritățile au prelungit până la 30 septembrie cadrul care permite Transelectrica să aplice măsuri de siguranță în cazul unui deficit sever. De asemenea, au fost dispuse lucrări de urgență pentru reducerea vulnerabilității CNE Cernavodă în cazul în care perioadele cu debite scăzute ale Dunării se vor repeta.
Situația critică a debitului Dunării a impus intervenții hidrotehnice costisitoare pentru protejarea funcționării centralei nucleare. Guvernul a plătit 12,1 milioane de lei din fondul de rezervă pentru astfel de lucrări la Cernavodă, în contextul dificultăților cauzate de pragurile ale fundului albiei. Aceste măsuri de urgență sunt necesare pentru a asigura necesarul de apă pentru sistemul de răcire al unităților nucleare în perioadele de secetă extremă.