Numărul românilor care apelează la instituțiile financiare nebancare a înregistrat o creștere semnificativă în perioada recentă. La finalul lunii august, un total de 160.176 de persoane fizice aveau credite active acordate de IFN-uri, instituții emitente de monedă electronică sau de plată. Această cifră reprezintă o creștere de 26% față de nivelul raportat la finalul lunii iunie 2025, când numărul debitorilor era de 126.733 de persoane.
Valoarea totală a împrumuturilor contractate de cetățenii români la aceste instituții a ajuns la 11,42 miliarde de lei la sfârșitul lunii august 2026. Această sumă reflectă o creștere de 13% comparativ cu luna august 2025 și o ascensiune de 33% față de luna iunie a anului trecut. În aceeași perioadă, valoarea totală a creditelor era de 8,6 miliarde de lei, ceea ce indică o presiune financiară tot mai mare asupra populației.
O problemă majoră este creșterea numărului de persoane care nu își pot achita la termen obligațiile financiare. La finalul lunii august 2026, numărul debitorilor cu restanțe a ajuns la 15.287 de persoane, ceea ce înseamnă aproape 10% din totalul celor cu credite la IFN-uri. Această proporție este în creștere față de luna iunie 2025, când restanțierii erau 9.133 de persoane, reprezentând doar 7,2% din numărul total de împrumutați.
Expertul Emilian Duca explică acest fenomen prin dificultățile economice și faptul că veniturile nu mai sunt suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de la un salariu la altul. El menționează că mulți oameni apelează la aceste instituții din disperare sau pentru că au venituri la negru și nu se califică pentru credite bancare clasice. Consultantul avertizează că costurile la IFN-uri pot fi extrem de mari, dobânzile și comisioanele putând ajunge la valori de sute de procente.
Pentru a limita abuzurile, Parlamentul României a adoptat în anul 2024 plafonarea dobânzilor la creditele acordate de IFN-uri. Conform reglementărilor, valoarea totală plătibilă de consumator nu poate depăși dublul valorii creditului inițial. De exemplu, pentru împrumuturile de maximum 5.000 lei, dobânda anuală efectivă nu poate depăși 1% pe zi, ceea ce înseamnă un cost de 365% pe an, în timp ce pentru sume de 5.001-10.000 lei, limita este de 0,8% pe zi.
Această evoluție a creditelor de consum are loc într-un context de instabilitate economică, fiind influențată și de deciziile fiscale anterioare. În luna iulie a anului trecut, guvernul Bolojan a anunțat majorarea taxelor, cu aplicare începând cu 1 august 2025. Această schimbare a impactat direct puterea de cumpărare a cetățenilor, determinând tot mai mulți români să caute soluții de finanțare pe termen scurt pentru cheltuieli neprevăzute sau necesități zilnice.