Generația Z, reprezentată de persoanele născute în perioada 1997-2012, pornește în viață cu cele mai multe resurse financiare din România. Acești tineri, cu vârste între 14 și 29 de ani, beneficiază de salarii de început mult mai ridicate față de generațiile anterioare. În plus, nivelul moștenirilor primite de la părinți și bunici este la un punct maxim, influențat și de creșterea prețurilor activelor imobiliare. Această cohortă dispune, de asemenea, de un acces fără precedent la informații și oportunități de investiții diverse.
Această generație manifestă o predispoziție pronunțată către asumarea riscurilor financiare prin investiții în active variate. Românii au ajuns să dețină criptoactive în valoare de peste 12 miliarde de euro, iar Gen Z contribuie semnificativ la această cifră, alături de milenialii. Analizele BNR arată că românii ocupă primul loc în Europa din cele 21 de țări analizate în ceea ce privește preferința pentru criptoactive. Spre deosebire de generațiile trecute, care investeau în Caritas, tinerii caută profituri rapide prin instrumente digitale.
În ceea ce privește produsul bancar cel mai complex, Gen Z evită în mod activ activitatea de creditare, în special pentru locuințe. Această reticență în raport cu creditele ipotecare contribuie la amânarea plecării de acasă, fenomen observat în special la bărbați. În loc să utilizeze salariul de început pentru chirii sau rate la bancă, tinerii preferă să rămână în casa părinților. Această decizie le permite să își direcționeze fondurile către socializare și divertisment, acoperind costuri ridicate pentru evenimente precum Untold, Beach, Please! sau Electric Castle.
Din punct de vedere social, Gen Z prezintă cel mai mare grad de internaționalizare, călătorind frecvent atât singuri, cât și cu părinții. Această mobilitate este facilitată de accesul mai ușor la vize și de prețurile mai accesibile ale biletelor de avion comparativ cu perioada de acum 25 de ani. De asemenea, această generație manifestă un nivel ridicat de încredere în sine, conform sondajelor. Totuși, mulți tineri nu au experimentat încă o criză economică majoră sau o depresie financiară reală.
Până în prezent, Gen Z a trăit într-un context de creștere economică continuă, cu salarii în ascensiune și curs valutar stabil. Totuși, piața de muncă începe să se schimbe, cu o scădere a numărului de joburi de tip internship și a pozițiilor de entry level. Apar primele semne de „răceală” economică, marcate de o creștere mai lentă a salariilor și de impactul tehnologiei AI asupra oportunităților de angajare. Recesiunea economică și amânarea investițiilor de către companii reprezintă noile provocări pentru această cohortă.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de tranziție, în care companiile devin mai prudente în angajări și investiții. Deși în marile orașe românești, precum București, oferta de locuri de muncă rămâne existentă, presiunea economică începe să se simtă prin reducerea rapidității creșterii veniturilor. Această schimbare de paradigmă ar putea influența structura pieței de consum și a sectorului imobiliar pe termen lung, pe măsură ce Gen Z preia puterea economică.