Sari la conținut
Ultima oră Republica Moldova va importa gaz românesc din Marea Neagră începând cu toamna viitoare
Pulsul Patriei
Economie

Impactul impozitării și al contribuțiilor asupra pensionarilor: perspectiva unui avocat

Impozitul pe venit și contribuția la sănătate reduc veniturile pensionarilor într-o perioadă fără indexări.

3 min citire
Impactul impozitării și al contribuțiilor asupra pensionarilor: perspectiva unui avocat
Foto: Newsweek România

Sistemul fiscal aplicat veniturilor pensionarilor din România pune o presiune financiară semnificativă asupra acestora, în special prin cumulul taxelor și absența indexării. Pensionarii care încasează sume de peste 3.000 de lei plătesc un impozit de 10% pentru partea care depășește acest prag. Începând cu luna august 2025, la aceste rețineri se va adăuga și contribuția la sănătate de 10%, aplicată tot asupra sumei care trece de pragul de 3.000 de lei.

Avocatul Nicolae Enciu a explicat că, din punct de vedere juridic, impozitarea nu reprezintă o anomalie, deoarece pensia este considerată un venit conform Codului fiscal. Totuși, statutul special al acestui venit este recunoscut prin existența unui plafon neimpozabil. Acest prag a fost majorat de la 2.000 la 3.000 de lei începând cu octombrie 2024, prin Legea nr. 244/2024, însă presiunea fiscală rămâne ridicată pentru cei cu venituri superioare.

Problema principală identificată de Nicolae Enciu nu este impozitul în sine, ci modul în care trei factori se suprapun asupra pensionarilor. Acestea sunt impozitul de 10%, contribuția la sănătate de 10% peste același prag și lipsa indexării pensiilor în anii 2025 și 2026. Într-un context în care prețurile au crescut, aceste rețineri afectează direct puterea de cumpărare a persoanelor care au plătit contribuții o viață întreagă.

Analizând diferența dintre salariați și pensionari, avocatul subliniază că statul folosește argumentul nevoilor bugetare, dar ignoră limitările sociale. În timp ce un salariat poate încerca să își mărească venitul sau să își schimbe locul de muncă, pensionarul nu are nicio pârghie similară. Din acest motiv, Nicolae Enciu susține că o politică fiscală echilibrată ar trebui să trateze pensia contributivă ca pe un drept câștigat, nu ca pe o simplă sursă de colectare.

Pentru a înțelege impactul financiar, un exemplu concret este pensia brută de 4.000 de lei. Pentru partea de 1.000 de lei care depășește pragul, se reține 100 de lei pentru sănătate. Din restul de 900 de lei, după scăderea plafonului, se aplică impozitul de 10%, adică 90 de lei. În total, reținerile de 190 de lei lasă pensionarul cu un venit net de 3.810 lei.

În cadrul sistemului de protecție socială, pensiile reprezintă transferuri de venituri de la angajați către pensionari, fiind finanțate din contribuțiile sociale plătite în timpul activității profesionale. Această structură asigură continuitatea venitului la vârsta de retragere, însă reglementările fiscale privind impozitarea și contribuțiile de sănătate pot modifica semnificativ suma finală disponibilă în bugetul lunar al fiecărui cetățean.

Surse

Sursa: Newsweek România

Tot în Economie