Prețurile la benzină și motorină în Uniunea Europeană au înregistrat creșteri masive în urma conflictului din Orientul Mijlociu, generând un șoc energetic major. În perioada dintre 23 februarie și 21 septembrie, prețul mediu al benzinei Euro 95 a urcat de la 1,637 euro pe litru la 2,092 euro pe litru. Această evoluție reprezintă o majorare de 27,8% în mai puțin de șapte luni, fapt ce pune presiune pe bugetele consumatorilor europeni.
Pentru un rezervor de 50 de litri, impactul financiar este vizibil, costul unui plin de benzină crescând de la aproximativ 81,85 euro la 104,60 euro. Această diferență de aproape 23 de euro per rezervor este resimțită cel mai dur de persoanele cu venituri mici. În România, un astfel de plin de benzină reprezintă 11,5% din salariul minim brut lunar, depășind pragul de 10% în care se află și alte țări precum Bulgaria, Grecia sau Cehia.
Situația este și mai critică în cazul motorinei, unde prețul mediu european a crescut de la 1,594 euro pe litru la 2,226 euro pe litru. Această majorare de 39,6% face ca un rezervor de 50 de litri de motorină să consume 12,7% din salariul minim brut din România. În comparație, în Letonia acest procent este de 13,9%, în Turcia de 13,8%, iar în Bulgaria ajunge până la 15,4% din venitul brut lunar.
Nivelul salariilor face diferența majoră în capacitatea de achiziție a carburanților la nivelul continentului. În timp ce în România un angajat cu salariul minim poate cumpăra aproximativ 324 de litri de motorină pe lună, în Luxemburg aceeași sumă permite achiziția a 1.311 litri. Torsten Müller, cercetător principal la European Trade Union Institute, subliniază că persoanele cu venituri mici sunt afectate mai puternic deoarece alocă o parte mai mare din bani pentru cheltuieli esențiale.
Instabilitatea pieței de energie este legată direct de blocarea strâmtorii Ormuz, o rută vitală pentru transportul petrolului la nivel global. Această situație a dus la o creștere generală a costurilor de transport și producție. Diferențele de cost între statele europene nu sunt determinate doar de prețul la pompă, ci în principal de raportul dintre prețul carburantului și nivelul salariilor minime din fiecare țară membre.
Această volatilitate a prețurilor la energie survine într-un context în care piața europeană rămâne sensibilă la aprovizionare. De exemplu, Norvegia, cel mai mare furnizor de gaze al Europei, a oferit asigurări că va face față cererii ridicate din această iarnă. Totodată, în sectorul agricol din România, APIA a început plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, o sumă totală care depășește 150 de milioane de lei.