Industria auto din România traversează o perioadă de scădere a volumului de producție și a numărului de angajați, într-un context în care piața europeană de autoturisme este în expansiune. În primul semestru al anului 2026, producția de autovehicule în România a scăzut cu 12,7%, în contrast cu creșterea de 5,7% înregistrată în Uniunea Europeană. Această tendință negativă coincide cu o pierdere masivă de posturi în cadrul companiilor analizate.
Analiza efectuată pe baza bilanțurilor a 2.325 de companii indică faptul că, în perioada 2021-2025, numărul de salariați a scăzut cu 30.683 de persoane. Această reducere de personal de 13,7% a fost observată pe un panel constant de 1.200 de companii care au fost prezente în toți cei cinci ani. Deși cifra de afaceri a acestui grup de companii a crescut nominal cu 35,1%, de la 154,5 miliarde de lei la 208,8 miliarde de lei, veniturile suplimentare nu au asigurat menținerea locurilor de muncă.
Scăderea producției este vizibilă în principalele puncte de fabricare, unde la Mioveni volumul a fost cu 17,7% mai mic față de primul semestru al anului 2025, iar la Craiova scăderea a ajuns la aproximativ 7%. Presiunea economică este accentuată de creșterea costurilor, costul orar al muncii în industria prelucrătoare crescând cu 64% între 2021 și 2025. În plus, în a doua jumătate a anului 2025, energia industrială în România a fost cu 43% mai scumpă decât în Spania.
Furnizorii de rang 1 se confruntă cu marje nete reduse, aceasta ajungând la 1,29%, în timp ce aproximativ un sfert dintre companiile din această categorie au înregistrat pierderi. Stocurile și creanțele acestor furnizori au ajuns la 36,3 miliarde de lei în 2025, ceea ce reprezintă circa 30% din cifra lor de afaceri. Raportul menționează că pierderea unei nominalizări pentru un nou program de vehicul sau reducerea volumelor comandate pot afecta grav activitatea acestora.
Există riscuri majore privind ocuparea forței de muncă în viitor, în special dacă se pierde un model major de producție. Într-un astfel de scenariu, se estimează o pierdere de 35.000-40.000 de locuri de muncă până în 2030 și o scădere a producției cu 27%-36% față de nivelul din 2025. De asemenea, veniturile bugetare directe ar putea scădea cu aproximativ 380-530 de milioane de euro pe an, iar exporturile ar putea fi afectate cu 2-3 miliarde de euro anual.
Transformarea tehnologică pune în dificultate poziția României, deoarece valoarea adăugată se concentrează tot mai mult pe baterii, electronica de putere și software. În prezent, România nu deține un proiect de producție de celule de baterii la scară industrială. Această lipsă de infrastructură tehnologică modernă poate duce la o scădere a competitivității în fața noilor cerințe ale pieței europene de autovehicule electrice.