Proiectul de lege L387/2026 ar putea pune în pericol locurile de muncă ale persoanelor cu dizabilități și ar putea crește semnificativ costurile pentru companiile care nu ating pragul legal de angajare. Societatea de avocatură Grecu Partners avertizează că noile reglementări propuse pot reduce numărul de unități protejate disponibile, forțând firmele să plătească contribuții direct către bugetul de stat în loc să utilizeze acele fonduri pentru achiziții de la furnizori eligibili.
O companie cu un număr de 50 de salariați, care nu are angajați cu dizabilități, ar putea ajunge să plătească statului cu până la 60.000 de lei în plus anual dacă nu mai găsește furnizori de unități protejate. În prezent, angajatorii cu minimum 50 de salariați au obligația de a avea cel puțin 4% angajați cu dizabilități. Dacă acest prag nu este atins, aceștia pot plăti integral sau minim 50% din contribuție, restul sumelor putând fi folosite pentru a cumpăra produse sau servicii de la unitățile protejate.
Analiza realizată de Grecu Partners indică faptul că proiectul încearcă să elimine activitățile fictive prin limitarea categoriilor de organizații care pot deține unități protejate. În loc să verifice dacă persoanele cu dizabilități muncesc efectiv, legea propune restricționarea fondatorilor, legând statutul de calitatea de întreprindere socială de inserție. Avocata Elena Grecu, fondatoarea Grecu Partners, susține că această abordare este problematică și că autoritățile ar trebui să verifice activitatea reală și rezultatul muncii, nu doar calitatea juridică a entității.
Proiectul de lege a fost deja respins de Senat pe 14 septembrie 2026 și se află acum la Camera Deputaților pentru decizia finală. Dacă este adoptat în forma actuală, riscurile sunt majore pentru cei aproximativ 2.011 angajați cu dizabilități care lucrează în cele 459 de unități protejate autorizate din România. Elena Grecu a sublipsit că Camera Deputaților trebuie să clarifice impactul asupra contractelor în desfășurare și asupra persoanelor deja angajate, pentru a nu reduce posibilitățile de integrare profesională.
O altă problemă identificată este dispariția unor garanții importante prevăzute în legislația actuală. În prezent, unitățile protejate trebuie să direcționeze minimum 75% din profit către programe de integrare socioprofesională și să prezinte un raport financiar anual. Proiectul L387/2026 elimină aceste obligații, ceea ce poate crea un paradox legislativ. În același timp, legea permite ca produsele livrate într-un contract să provină de la o altă unitate protejată, ceea ce ar putea facilita mecanisme de intermediere pe care legea pretinde că vrea să le combată.
La nivel național, datele de la 1 aprilie 2026 arătau că în România existau 459 de unități protejate care angajau circa 3.050 de persoane, dintre care peste 2.000 erau persoane cu dizabilități. Această populație activă este foarte mică în raport cu cele peste 430.000 de persoane adulte cu dizabilități din țară. Reforma propusă vizează eliminarea situațiilor în care statutul de unitate protejată este folosit doar formal, fără o participare reală la activitatea economică.