Numărul persoanelor care utilizează fondurile de pensii facultative Pensia Mea și Pensia Mea Plus administrate de BT Pensii a ajuns la 300.000 de participanți. Acești utilizatori au acumulat active de peste 1 miliard de lei, reflectând o tendință de economisire pe termen lung. În anul 2026, una din două persoane care a ales un fond de pensii facultative a optat pentru serviciile oferite de BT Pensii, conform datelor furnizate de companie.
În cursul anului 2026, BT Pensii a înregistrat 86.000 de participanți noi, ceea ce reprezintă o creștere de 40% față de aceeași perioadă a anului precedent. Valoarea contribuțiilor lunare a cunoscut o majorare de 76% comparativ cu anul trecut, în timp ce contribuția medie de plată este de 135 de lei pe lună. Unul din opt participanți beneficiază, în plus, și de contribuții suplimentare din partea angajatorului.
Profilul participanților arată o concentrare în rândul persoanelor tinere, 30% dintre acestea având vârste între 35 și 44 de ani, iar 22% având sub 34 de ani. Contribuția la un fond de pensii facultative poate fi stabilită de la un minim de 50 de lei pe lună până la un prag de 15% din venitul brut lunar. Suma aleasă de utilizatori poate fi modificată în orice moment, în funcție de opțiunile individuale ale fiecărui participant.
Această creștere a interesului pentru economisire vine și din realitățile demografice și financiare ale țării. În România există 4,57 milioane de pensionari, iar pensia publică lunară este, în medie, mai mică de 3.000 de lei, reprezentând aproximativ jumătate din salariul mediu net din perioada activă. Conform Institutului Național de Statistică, raportul dintre numărul de persoane care lucrează și pensionarii de asigurări sociale de stat este de 10 la 8.
Un studiu realizat de Quantix pentru Banca Transilvania în august 2026 indică faptul că românii văd pensionarea ca pe o etapă activă a vieții, nu doar ca pe o retragere. Totuși, studiul semnalează un decalaj între preocuparea pentru viitorul financiar și nivelul actual de pregătire. Există o discrepanță între aspirațiile pentru un stil de viață activ la pensie și resursele financiare necesare pentru a susține acest model de viață.
Contextul economic actual face ca economisirea suplimentară prin Pilonul 3 să devină o componentă relevantă a planificării financiare. Pe măsură ce populația se confruntă cu resurse limitate din sistemul public, pregătirea pentru viitor devine o prioritate pentru a acoperi diferența dintre veniturile de pensionar și nevoile de consum. Această tendință de planificare pe termen lung arată o schimbare de paradigmă în modul în care cetățenii gestionează stabilitatea financiară personală.