Sari la conținut
Ultima oră Republica Moldova va importa gaz românesc din Marea Neagră începând cu toamna viitoare
Pulsul Patriei
Economie

Profit de 7.000 de euro pe hectar din mentă: De ce Serbia are succes în timp ce România ratează afacerea

Cultivarea mentei oferă venituri mari în Serbia, însă lipsa infrastructurii de procesare limitează potențialul agricol din România.

3 min citire
Profit de 7.000 de euro pe hectar din mentă: De ce Serbia are succes în timp ce România ratează afacerea
Foto: Jurnalul / jurnalul.ro

Cultivarea mentei a devenit o afacere extrem de profitabilă în Serbia, generând venituri care pot ajunge la 7.000 de euro pe hectar. În timp ce în Serbia cererea este susținută de o structură economică solidă, în România procesul de comercializare a acestei plante rămâne limitat, deși menta crește spontan în numeroase zone umede de pe teritoriul românesc.

Datele economice din Serbia arată că un kilogram de mentă uscată se vinde cu sume între 4 și 5 euro. Un hectar poate produce până la 1.500 de kilograme de frunze uscate, ceea ce înseamnă venituri de 6.000-7.000 de euro. După scăderea costurilor de aproximativ 2.000 de euro pentru sădici, forță de muncă și irigare, profitul net poate atinge 5.000 de euro pe hectar.

Cererea din Serbia este alimentată de industria farmaceutică și alimentară, care utilizează menta pentru produse cosmetice, siropuri sau uleiuri esențiale. Menta cultivată ecologic se vinde pe piețele de export cu un preț cu până la 30% mai mare. Producătorii sârbi beneficiază de vânzări aproape garantate, mulți cumpărători venind direct la fermă, mai ales dacă există și o distilerie proprie.

În România, problema nu este capacitatea de creștere, ci diferența dintre menta sălbatică și speciile comerciale. Cultura comercială se bazează pe Mentha × piperita, înmulțită prin butași sau rizomi în condiții controlate pentru un conținut constant de mentol. Menta sălbatică are un profil chimic variabil, ceea ce o face nepotrivită pentru standardizarea industrială necesară în industria de profil.

Sectorul plantelor aromatice din România a suferit un declin masiv după anul 1990, pierzând infrastructura necesară. Înainte de această perioadă, suprafața cultivată cu ierburi aromatice și medicinale era de aproximativ 40.000 de hectare, însă în prezent aceasta s-a redus la doar câteva mii. Lipsa distileriilor și a uscătorilor moderne face ca materia primă să fie exportată fără valoare adăugată sau importată procesată.

O oportunitate de revenire poate fi oferită de fondurile europene prin intervenția DR-18 din Programul Național de Dezvoltare Rurală. Fermierii pot obține finanțări nerambursabile de până la 100.000 de euro pentru modernizarea culturilor sau achiziția de utilaje și unități de procesare. Aceste sume pot acoperi costurile pentru depozitare sau chiar pentru crearea unor unități de procesare la nivel de fermă.

Contextul economic al agriculturii de plante aromatice este marcat de o scădere drastică a suprafețelor cultivate în România față de perioada de dinaintea anului 1990. Această evoluție a dus la dispariția majorității facilităților de procesare, lăsând producătorii fără infrastructura de bază necesară pentru a transforma planta brută într-un produs cu valoare adăugată, precum uleiul esențial.

Surse

Sursa: Jurnalul

Tot în Economie