Sectorul agricol din România se confruntă cu o serie de provocări structurale și economice care amenință stabilitatea fermelor, conform celor dezbate la evenimentul Agri Next 2026. Într-o perioadă marcată de schimbări climatice și costuri ridicate ale energiei, profesioniștii din domeniu subliniază nevoia de investiții în irigații, de acces la finanțări predictibile și de consolidare a lanțului de producție pentru a asigura viabilitatea sectorului.
Alina Crețu, director executiv FAPPR, a pus accent pe importanța educației pentru a menține tinerii în agricultură. Aceasta a menționat că FAPPR colaborează cu șapte licee agricole și susține financiar elevii din sistemul de învățământ dual. Pentru Crețu, responsabilitatea de a crea oportunități de dezvoltare profesională revine fiecărei afaceri agricole, indiferent dacă este vorba despre mari companii sau despre fermierii care administrează exploatații mici.
Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, a subliniat necesitatea unui lanț de încredere între stat, fermieri, distribuitori și bănci. Ea a avertizat că, deși producțiile sunt record, rezultatele financiare pentru fermieri sunt precare, existând un record al insolvențelor. Ungureanu a explicat că distribuitorii de inputuri sunt adesea ultimii plătiți, deoarece fermierii își onorează întâi obligațiile către stat, bănci și companii de leasing.
Mihai Solomei, director general Al Dahra-Agricost, a evidențiat presiunea financiară cauzată de creșterea costurilor cu logistica și energia. El a semnalat că prețul motorinei a crescut cu 50% față de începutul anului agricol, ceea ce înghite beneficiile obținute din creșterea prețurilor cerealelor. Solomei a propus o scurtare a lanțului de distribuție prin reducerea numărului de intermediari care adaugă costuri suplimentare prețului final al produselor.
Sectorul ovin este afectat grav de restricțiile privind exportul de animale vii, după apariția variolei ovine și caprine. Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România, a criticat faptul că măsurile impuse de Comisia Europeană și autoritățile locale aduc doar restricții și amenzi, fără a compensa pierderile de venit. El a menționat că procesul de vaccinare a început în Tulcea și Constanța, dar rezolvarea problemelor nu va fi rapidă.
În contextul economic actual, agricultura românească trebuie să navigheze între scăderea fondurilor europene, estimate de Alina Crețu de la peste 21 de miliarde de euro la sub 17 miliarde de euro, și necesitatea de a prioritiza industria alimentară la nivel național. Capacitatea de a compensa aceste pierderi depinde de deciziile statului membru de a direcționa resurse către acest sector strategic pentru securitatea alimentară.