Analistul economic Andrei Caramitru a publicat vineri, 6 noiembrie, o prognoză extrem de dură referitoare la viitorul sistemului de protecție socială și al aparatului public din România. Expertul susține că, indiferent de promisiunile politice sau de deciziile luate de liderii guvernamentali, veniturile angajaților din sectorul bugetar și ale pensionarilor sunt condamnate la o contracție severă. Această situație ar putea afecta direct stabilitatea financiară a celor care depind de bugetul statului.
Conform analizei lui Andrei Caramitru, mecanismele economice actuale vor impune o corecție dură asupra puterii de cumpărare a cetățenilor. El afirmă că orice iluzie a unor majorări sustenabile va fi eliminată dacă nu se realizează reforme structurale radicale în economia țării. „Pensiile și salariile la stat vor scădea nu vor crește - orice ar face ăștia”, a declarat analistul pe rețeaua socială Facebook, subliniind inevitabilitatea acestui proces de scădere.
Singura modalitate de a evita acest declin este o curățare imediată a bugetului de stat de alocările financiare direcționate către proiecte fără valoare reală sau către clientela politică. Andrei Caramitru propune tăierea cheltuielilor pentru contracte care merg spre „cutii de pantofi” și închiderea „conductelor de bani care duc spre șinșile”. Expertul consideră că doar eliminarea acestor cheltuieli ineficiente poate permite o creștere reală a veniturilor pentru pensionari și bugetari.
Continuarea politicilor de stimulare artificială prin emisiune monetară fără acoperere va declanșa un efect de bumerang asupra piețelor financiare. Acest lucru va duce la o devalorizare accelerată a monedei naționale, ceea ce va mărgi valoarea veniturilor. „Leul va scădea așa de mult și inflația va explodea așa de tare încât pensiile și salariile la stat vor scădea în euro în bani reali”, avertizează analistul, indicând o sărăcire reală a populației.
Orizontul de timp pentru această criză este unul prelungit, întinzându-se pe un deceniu întreg. Andrei Caramitru estimează că veniturile ar putea fi mai mici peste 5 ani decât sunt în prezent, existând posibilitatea ca această scădere să persistă și peste 10 ani. Mesajul său este un semnal de alarmă pentru beneficiarii direcți și pentru structurile asociative, precum sindicatele, care exercită presiune asupra cheltuielilor publice.
Această avertizare vine într-un context în care România se confruntă cu dezbateri privind deficitele structurale și cu implementarea unor noi strategii. În perioada actuală, discuțiile privind sectorul fiscal și achizițiile publice sunt integrate în cadrul noii Strategii Anticorupție 2026-2030, care este în prezent în dezbatere publică pentru a aborda vulnerabilitățile economice ale țării.