Cele două reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă sunt menținute în stare oprită, iar reluarea producției de energie electrică depinde direct de evoluția nivelului apei din Dunărea. Nuclearelectrica a anunțat că Unitățile 1 și 2 se află într-o stare de oprire sigură, fără a exista riscuri pentru securitatea nucleară. Compania nu a oferit o dată exactă pentru repornirea reactoarelor, subliniind că această situație afectează exclusiv capacitatea de producție de electricitate.
Reluarea activității celor două unități este condiționată de prognozele hidrologice, deoarece nivelul fluviului influențează direct condițiile de funcționare ale sistemelor de răcire. Nuclearelectrica a precizat că reactoarele vor rămâne oprite până când nivelul Dunării va permite repornirea în condiții de siguranță totală. Compania nu a comunicat un termen estimativ pentru revenirea la valorile necesare funcționării, nici o dată la care nivelul apei ar putea ajunge la parametrii optimi.
În ciuda opririi producției, funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate permanent prin sisteme redundante și supraveghere constantă de către echipe de specialiști. Centrala dispune de mai multe sisteme de răcire, proiectate să funcționeze la niveluri diferite ale apei, oferind protecție chiar și în condiții dificile. „Securitatea nucleară este, în permanență, prioritatea absolută pentru un operator nuclear. Centrala de la Cernavodă este proiectată să facă față unei game largi de scenarii, iar funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate constant, fie că reactoarele sunt în operare, fie în stare oprită”, a declarat Mihai Laurențiu Gioară.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Laurențiu Gioară, a subliniat că situația este gestionată prin tehnologie și expertiza echipelor, chiar dacă este dificilă din perspectiva energiei. Compania utilizează această perioadă de oprire controlată pentru a efectua lucrări de mentenanță și pentru a crește reziliența sistemului. În paralel, au început consultările cu experți pentru a identifica soluții pe termen mediu și lung, cu scopul de a reduce impactul unor astfel de situații hidrologice asupra funcționării centralei în viitor.
Autoritățile române au adoptat măsuri specifice pentru a contribui la menținerea redundanței sistemelor, în special pentru protejarea pompelor de la centrală. Această strategie completează sistemele proprii ale unităților, fiind aplicată în colaborare strânsă cu instituțiile implicate. Nuclearelectrica nu a prezentat detalii despre eventualele investiții necesare sau despre termenele de implementare a noilor soluții tehnice, dar a confirmat că scopul este creșterea capacității de a răspunde unor scenarii de funcționare neprevăzute.
Centrala Nucleară Cernavodă reprezintă un pilon esențial în sistemul energetic național, fiind responsabilă pentru o parte semnificativă din producția de electricitate a României. Capacitatea de funcționare a reactoarelor sale este strâns legată de resursele de apă necesare pentru procesele de răcire. Situația actuală de la nivelul Dunării pune sub semnul întrebării stabilitatea furnizării de energie, obligând operatorul la măsuri de protecție și la planificarea unor intervenții tehnice de urgență.