Sari la conținut
Ultima oră Republica Moldova va importa gaz românesc din Marea Neagră începând cu toamna viitoare
Pulsul Patriei
Economie

Reforma impozitului pe locuințe: Cum ar afecta trecerea la valoarea de piață locuințele din România

Evaluatorul Adrian Vascu explică impactul financiar al unei eventuale schimbări în calcularea impozitului pe proprietăți.

3 min citire
Reforma impozitului pe locuințe: Cum ar afecta trecerea la valoarea de piață locuințele din România
Foto: Ziarul Financiar

Discuțiile privind modificarea modului de impozitare a locuințelor prin aplicarea valorii de piață reapar în dezbaterea publică. Adrian Vascu, evaluator și Senior Partner Veridio, susține că această măsură este adesea prezentată ca o „sperietoare” pentru cetățeni. Totuși, o analiză a impactului arată că, dacă impozitul s-ar calcula la 0,1% din valoarea de piață, încasările pentru locuințele din zona A a fiecărei localități ar crește cu aproximativ 4% la nivelul întregii țări.

Implementarea unei astfel de schimbări ar duce la o reasezare a plăților între diverse localități. Conform analizei lui Adrian Vascu, procesul ar implica o redistribuire a sarcinii fiscale. Localitățile care în prezent plătesc sume mai mari decât ar fi considerat firesc ar putea beneficia de o scădere a impozitului. În schimb, zonele unde contribuțiile actuale sunt prea mici în raport cu valoarea reală a proprietăților ar urma să plătească sume mai mari.

Există localități unde impozitul ar putea crește de peste două ori, printre acestea figurând Tunari, Baciu, Ștefăneștii de Jos, Florești, Smeura, Apahida, Sânpetru, Agigea, Giroc, Șelimbăr, Lunca Cetățuii, Dobroești, Fundeni, Valea Lupului, Bucovăț, Chiajna, Rediu, Moșnița Veche, Dumbrăvița, Cristian, Dudu, Roșu, Valea Adâncă și Moșnița Nouă. Alte localități, precum București Sector 1, Cluj-Napoca, Voluntari, Otopeni, Sinaia, Buzău, Iași, Brașov, Timișoara, Craiova, Sibiu și Cisnădie, ar putea vedea creșteri, dar fără a se dubla.

Pe de altă parte, o listă lungă de orașe și localități ar putea beneficia de o scădere a impozitului. Printre acestea se numără Târgu Mureș, Năvodari, Miercurea Ciuc, Fetești, Oradea, Slatina, Ghimbav, Pitești, Topoloveni, Baia Mare, Pașcani, Odorheiu Secuiesc, Tulcea, Alba Iulia, Aiud, Târgu Jiu, Luduș, Gherla, Buftea, Săcele, Câmpia Turzii, Târgoviște, Mioveni, Codlea, Turda, Arad, Cernavodă, Vaslui, Ploiești, Suceava, Sfântu Gheorghe, Botoșani, Slobozia, Târgu Neamț, Râmnicu Vâlcea, Deva, Galați, Călărași, Bistrița, Bacău, Titu, Câmpulung Moldovenesc, Medgidia, Piatra Neamț, Bârlad, Zalău, Reșița, Dej, Onești, Focșani, Roman, Drobeta-Turnu Severin, Câmpina, Rădăuți, Sebeș, Curtea de Argeș, Urziceni, Reghin, Giurgiu, Brăila, Blaj, Mangalia, Constanța, Câmpulung, Comănești, Oltenița, Satu Mare, Făgăraș, Sighișoara, Târgu Secuiesc, Sighetu Marmației, Șimleu Silvaniei, Mediaș, Moreni, Caransebeș, Brad, Hunedoara, Târnăveni, Marghita, Petrila, Orăștie, Petroșani, Vatra Dornei și altele.

Adrian Vascu subliniază că orice decizie trebuie luată pe baza situației reale și nu doar pentru a crește veniturile la buget. El argumentează că o reformă adevărată ar trebui să asigure o reasezare echitabilă a impozitului între toate localitățile din România. În prezent, echitatea fiscală nu există nici la nivelul comparației între localități, nici în cadrul aceleiași localități, ceea ce indică necesitatea unei schimbări structurale.

Contextul fiscal din România este marcat de discuții constante privind creșterea taxelor pentru a acoperi bugetul de stat. În perioada recentă, reprezentanți ai sectorului bancar au menționat că propunerile de contribuție voluntară au fost urmate de solicitări guvernamentale de creștere a cotei de plată de la 1% la 2% și ulterior la 4% din cifra de afaceri, subliniind presiunea fiscală existentă.

Surse

Sursa: Ziarul Financiar

Tot în Economie