Un proiect de lege a fost depus în Parlament pentru a facilita restituirea sumelor reținute ilegal din pensiile foștilor militari. Această măsură vizează pensionarii de serviciu cărora statul le-a aplicat un impozit progresiv în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2024 și 30 ianuarie 2025. Obiectivul principal este compensarea nedreptăților cauzate de o taxare considerată neconstituțională de către autorități.
Impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, care include pensiile militare și ale polițiștilor, a fost decisă de Guvern în anul 2023. Această taxare a însemnat că veniturile care depășeau anumite praguri au fost impozitate cu cote de 15% și 20%, în loc de cota standard de 10%. Ulterior, CCR a stabilit că acest sistem de impozitare progresivă nu respectă normele constituționale.
În prezent, majoritatea pensionarilor militari nu au reușit să recupereze banii opriți prin proceduri administrative simple. Casa de pensii sectorială a refuzat returnarea sumelor, iar recuperarea a fost posibilă doar pentru cei care au inițiat procese în instanță. Doar pensionarii care au obținut decizii judecătorești definitive au reușit să își primească înapoi sumele care le-au fost reținute în mod nejustificat.
Proiectul de lege propune ca sumele reținute să fie restituite în trei tranșe anuale distincte. Prima parte, reprezentând 10% din valoarea totală, urmează să fie plătită în luna decembrie 2026. Ulterior, în luna martie 2027, vor fi achitate încă 40% din suma datorată, iar restul de 50% din total va fi rambursat în luna martie 2028.
În ceea ce privește pensiile civile, situația este diferită, deoarece impozitarea acestora are un fundament legal, deși avocatul Nicolae Enciu subliniază că îi lipsește fundamentul moral. În contextul în care pensiile nu au mai fost indexate de peste doi ani, pensionarii suportă taxe precum CASS. Avocatul susține că o politică fiscală echilibrată ar trebui să trateze pensia contributivă ca pe un drept câștigat, nu ca pe o sursă de colectare.
Sistemul de impozitare a veniturilor din pensii este unul dintre pilonii de venituri ale bugetului de stat, fiind reglementat prin legislația fiscală în vigoare. Deciziile privind cote de impozitare sau modificări ale pragurilor de venit afectează direct puterea de cumpărare a celor peste 4.600.000 de pensionari din România, determinând frecvent intervenții legislative sau contestații în instanță.