România a înregistrat în anul 2025 cea mai mare pondere din Uniunea Europeană a persoanelor care lucrează part-time din cauza imposibilității de a găsi un post cu normă întreagă. Conform datelor confirmate de seria Eurostat pentru grupa de vârstă 15–64 de ani, valoarea în România a ajuns la 62,3%. Această statistică a fost prezentată în mesajele Comitetului pentru ocuparea forței de muncă (EMCO), care au fost aprobate de miniștrii europeni la Luxemburg, la data de 19 octombrie 2026.
Indicatorul de 62,3% se aplică exclusiv grupului de persoane care lucrează deja cu timp parțial și se află în intervalul de vârstă 15–64 de ani. Această cifră nu reprezintă procentul întregii populații ocupate din țară, ci indică motivul principal pentru care acești indivizi au ales un program redus. În comparație cu România, media Uniunii Europene pentru acest indicator a fost de 17,8%, în timp ce în Țările de Jos s-a înregistrat cea mai mică pondere, de doar 2,2%.
Analiza datelor arată o diferență semnificativă de 44,5 puncte procentuale între România și media europeană în ceea ce privește compoziția acestui grup de muncitori. În UE, media a scăzut de la 18,3% în 2024 la 17,8% în 2025, însă România rămâne în vârful clasamentului pentru muncii involuntare part-time. Această situație este înregistrată în cadrul Anchetei europene asupra forței de muncă, unde respondenții precizează motivul principal pentru programul lor de lucru.
Pe lângă problema muncii part-time, România prezintă și alte deficite pe piața muncii, precum rata de ocupare a grupului de vârstă 20–64 de ani, care a ajuns la 69% în 2025. Această valoare este sub media Uniunii Europene, care a înregistrat un nivel de 76,1% în aceeași perioadă. De asemenea, ponderea tinerilor de 15–29 de ani care nu lucrează și nu urmează nicio formare educațională a fost de 19,2%, mult peste media europeană de 11%.
Comitetul pentru ocuparea forței de muncă (EMCO) recomandă implementarea unor servicii de ocupare eficiente și a unor programe de formare pentru facilitarea trecerii către locuri de muncă mai bune. Deși mesajele au fost aprobate de Consiliu, acest lucru nu transformă automat contractele part-time în contracte cu normă întreagă. Se menționează necesitatea unor stimulente pentru angajatori pentru a oferi locuri de muncă permanente, cu scopul de a reduce segmentarea pieței de muncă.
Monitorizarea calității muncii în cadrul Uniunii Europene include, pe lângă numărul de persoane ocupate, și indicatori precum veniturile, stabilitatea, timpul de lucru și sănătatea la locul de muncă. Evaluarea anuală din 2026 va utiliza un cadru actualizat pentru a analiza mai în profunzime aceste aspecte. Această abordare vizează nu doar cantitatea ocupării, ci și calitatea condițiilor de muncă oferite cetățenilor europeni.