România se poziționează în rândul celor mai ieftine piețe ale muncii din Uniunea Europeană, deși costurile salariale sunt în creștere. Conform datelor Eurostat, costul mediu al unei ore de muncă pentru angajatorii români a ajuns la 13,6 euro. Această valoare este semnificativ mai mică decât media la nivelul Uniunii Europene, care este de 34,9 euro. Singura țară din UE unde costul muncii este mai redus decât în România este Bulgaria, cu aproximativ 12 euro pe oră.
Există un decalaj important între așteptările candidaților și ofertele reale ale companiilor din țară. Conform Barometrului Salariilor din România 2026, realizat de International Work Finder, un candidat solicită în medie un salariu de 7.000 de lei net pe lună, în timp ce angajatorii oferă aproximativ 5.400 de lei. Această diferență de aproape 30% indică o presiune salarială crescută și un dezechilibru între bugetele de recrutare și dorințele angajaților.
Discrepanțele dintre salarii sunt extrem de vizibile în funcție de sectorul de activitate și de poziția ocupată. În ingineria energetică, decalajul dintre cerere și ofertă atinge 42%, iar în sectoarele bancar și imobiliar, diferența este de aproximativ 40%. În ceea ce privește veniturile brute, IT-ul are o mediană salarială netă de 11.750 de lei pe lună, în timp ce în retail mediana este de doar 4.700 de lei. Cea mai bine plătită poziție analizată este director medical, cu 28.000 de lei net.
Nivelul veniturilor variază drastic și în funcție de locația geografică a angajatului. Bucureștiul deține un salariu mediu net de 7.073 de lei, fiind urmat de Cluj, cu 6.633 de lei, și Timiș, cu 6.192 de lei. La polul opus se află județul Hunedoara, unde salariul mediu net este de 4.108 lei. Diferența dintre capitală și Hunedoara este de aproape 3.000 de lei pe lună, ceea ce subliniază marile disparități regionale din economia națională.
Deși salariile nominale au crescut, puterea de cumpărare a populației a suferit o scădere reală. Datele INS arată că, în iulie 2026, câștigul salarial mediu net a fost de 5.820 de lei, o creștere de 5,5% față de anul precedent. Totuși, în termeni reali, puterea de cumpărare a acestui salariu mediu net a scăzut cu 2,5%. Această situație apare deoarece majorarea veniturilor nu a fost suficientă pentru a compensa rata creșterii prețurilor la bunuri și servicii.
Evoluția pieței muncii din România este marcată de o fragmentare profundă, unde factori precum industria, califiicarea și regiunea determină nivelul de trai. În timp ce marile centre urbane concentrează activitățile cu valoare adăugată ridicată, oferind salarii mai mari, restul țării se confruntă cu oportunități limitate. Această structură economică alimentează disparitățile de venituri și influențează modul în care angajații își ajustează așteptările în raport cu costul vieții.