Românii manifestă o conștientizare crescută a riscurilor financiare, însă aceasta nu se traduce în măsuri concrete de protecție a bugetului personal. Deși există o înțelegere a faptului că accidentele, pierderea locului de muncă sau problemele de sănătate pot afecta stabilitatea economică, majoritatea cetățenilor aleg să amâne deciziile de securitate. Această lipsă de pregătire este marcată de o preferință clară pentru gestionarea cheltuielilor imediate în detrimentul planificării pe termen lung.
Conform unui studiu realizat de Allianz-Țiriac, prin Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), șase din zece români nu se simt pregătiți să gestioneze o situație care le-ar putea afecta semnificativ bugetul în cursul acestui an. Datele arată că 52% dintre respondenți amână constituirea unui fond de urgență, iar 49% lasă pe mai târziu achiziția unor asigurări opționale. Acestea includ asigurările de viață, de sănătate, de locuință sau de călătorie, chiar dacă mulți admit riscul apariției unor urgențe financiare.
Principalele temeri ale populației sunt legate de costul vieții, menționat de 59% dintre participanți, urmat de imposibilitatea de a economisi, raportată de 48%. Problemele de sănătate sunt o sursă de îngrijorare pentru 45% dintre respondenți, în timp ce 38% se tem de lipsa siguranței financiare personale. De asemenea, 36% dintre cetățeni sunt preocupați de posibilitatea de a pierde veniturile sau locul de muncă, factori care contribuie la starea de vulnerabilitate financiară.
Presiunea cheltuielilor curente domină deciziile financiare, astfel încât 56% dintre români prioritizează nevoile imediate în fața prevenirii. Bugetul este direcționat în principal către alimente, facturi și credite pentru aproape două treimi dintre respondenți, urmate de cheltuieli pentru sănătate și taxe. Deși 48% recunosc că amână deciziile de protecție, doar 22% afirmă că iau măsuri preventive, iar 63% invocă lipsa resurselor financiare ca motiv principal pentru această amânare.
Virgil Șoncutean, CEO Allianz-Țiriac Asigurări, explică faptul că există un decalaj mare între conștientizarea riscurilor și acțiunea propriu-zisă. Pentru tineri, problema vine din lipsa capitalului acumulat, în timp ce generațiile mature se confruntă cu presiunea cheltuielilor mari. Virgil Șoncutean subliniază că românii acționează responsabil doar sub presiune imediată, amânând protecția pe termen lung. El consideră că schimbarea apare atunci când protecția devine o alegere conștientă pentru stabilitate și control.
Studiul a fost desfășurat în octombrie 2025 pe un eșantion de 1218 respondenți, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă din România. Analiza subliniază dificultatea populației de a face față instabilității economice, într-un context în care accesul la servicii medicale poate fi limitat. De exemplu, România are printre cele mai puține mamografe din UE și nu dispune de un program național de screening pentru cancerul de sân, ceea ce adaugă o dimensiune de risc suplimentară pentru sănătatea publică.