Un nou raport privind alfabetizarea financiară relevă o discrepanță majoră între accesul la informații și capacitatea de a lua decizii economice corecte în România. Deși majoritatea adulților din marile orașe afirmă că pot găsi ușor date despre bani, un procent semnificativ de oameni întâmpină obstacole în aplicarea acestor cunoștințe. Rezultatele studiului, realizat de Asociația Brașov 2050 și impact2050 împreună cu BrandBerry, subliniază nevoia de educație practică.
Cercetarea indică faptul că 70% dintre adulții din marile orașe declară că pot accesa cu ușurință informații financiare necesare. Totuși, aproximativ 33% dintre respondenți recunosc că procesul de transformare a acestor date în decizii cotidiene este unul dificil. Această barieră este alimentată de teama de a face greșeli, de incertitudinile economice și de lipsa încrederii în propriile alegeri financiare, factori care afectează direct relația oamenilor cu propriile economii.
În ceea ce privește comparația cu restul continentului, România prezintă un profil mixt în raport cu media europeană. România înregistrează cea mai mare pondere de respondenți cu un scor ridicat la comportamentele financiare declarate, atingând 82%, în timp ce media UE este de 65%. În schimb, nivelul de cunoștințe financiare este mult sub media europeană, doar 13% dintre români ating un nivel ridicat, față de 26% la nivelul Uniunii Europene.
Educația financiară poate influența pozitiv comportamentul, însă rezultatele variază în funcție de tipul de implicare. Dintre persoanele care au urmat cursuri de educație financiară, 77,6% au declarat că au devenit mai atente la cheltuieli, iar 39,4% au început să investească. Totuși, 28,5% dintre acești participanți recunosc că le este în continuare dificil să aplice informațiile învățate, ceea ce arată că simpla transmitere de date nu este suficientă.
Studiul subliniază că alfabetizarea financiară trebuie să treacă de la simpla acumulare de informații la construirea încrederii și a unor obiceiuri solide. Participanții au evidențiat importanța exemplelor oferite de alte persoane care au reușit să economisească sau să își organizeze bugetul. Pentru viitor, provocarea principală este implementarea unor programe care să pună accent pe exerciții practice, facilitând astfel tranziția de la noțiuni teoretice la utilizarea lor în situații reale.
Gestionarea banilor și alfabetizarea financiară rămân teme critice pentru stabilitatea economică a populației, în contextul în care deciziile de investiții sunt esențiale pentru creșterea capitalului personal. Capacitatea de a naviga prin instrumente financiare complexe influențează direct reziliența financiară a cetățenilor. Îmbunătățirea acestui nivel de cunoștințe este considerată vitală pentru a reduce vulnerabilitatea în fața fluctuațiilor economice și pentru a încuraja o cultură a economisirii pe termen lung.