Românii se confruntă cu o perioadă de viață estimată după vârsta de pensionare mult mai scurtă decât media europeană, conform unei analize Euronews. Datele, care se bazează pe cifrele furnizate de Eurostat și OECD pentru anul 2024, indică faptul că țara noastră se află într-o situație defavorabilă față de restul Uniunii Europene. În acest context, bărbații din România se situează într-un grup de țări cu perioade scurte de viață post-pensionare.
În ceea ce privește bărbații, România face parte din categoria țărilor în care perioada estimată de viață după pensionare este sub pragul de 16 ani. Această realitate este împărtășită de alte state precum Bulgaria, Ungaria, Letonia și Lituania. La nivelul întregii Uniuni Europene, vârsta medie de pensionare în 2024 a fost de 64,7 ani pentru bărbați, iar aceștia pot trăi, în medie, încă 18,4 ani după această vârstă.
Situația femeilor este, de asemenea, marcată de o diferență semnificativă față de media europeană. În România, perioada estimată de viață după pensionare pentru femei este de 19,1 ani, în timp ce media UE este de 21,8 ani. Diferențele între state sunt extrem de variate, de la 18,6 ani în Ungaria, până la 34,5 ani în Turcia, sau peste 25 de ani în Luxemburg.
Analiza subliniază că aceste indicatori sunt influențați atât de vârsta legală de pensionare, cât și de speranța de viață generală. În Uniunea Europeană, femeile trăiesc, în medie, cu 3,4 ani mai mult după vârsta de pensionare față de bărbați. Este important de menționat că acest indicator presupune îndeplinirea condițiilor necesare pentru obținerea pensiei, ne reprezentând durata efectivă de plată a pensiilor.
În UE, vârsta medie efectivă de ieșire din activitate este diferită de cea legală, fiind de 63,8 ani pentru bărbați și 62,9 ani pentru femei în 2024. Această distincție este relevantă deoarece mulți cetățeni aleg să continue să lucreze chiar și după ce au atins vârsta legală de pensionare. Diferențele de vârstă la pensionare și de speranța de viață sunt factorii determinanți în aceste statistici.
Discuțiile despre stabilitatea financiară a cetățenilor sunt relevante într-un context în care deciziile economice pot afecta direct cheltuielile statului. De exemplu, în perioade de ajustări bugetare, precum când Ministerul Finanțelor a suplimentat cu peste 1 miliard de lei limita de cheltuieli pentru compensările la energie, impactul asupra bugetelor de stat devine un subiect de interes public pentru stabilitatea socială.