Deși nivelul veniturilor în România este în creștere, mulți cetățeni nu reușesc să își consolideze situația financiară prin economisire. Fenomenul, numit inflație a stilului de viață, explică faptul că majorările salariale sunt absorbite rapid de un consum mai ridicat. În loc să genereze o bază economică mai solidă, veniturile suplimentare sunt direcționate către locuințe mai bune, mașini mai scumpe sau mese în oraș, lăsând bugetele fără protecție împotriva urgențelor.
Situația financiară a românilor este marcată de o vulnerabilitate ridicată în cazul unor cheltuieli neprevăzute. Conform datelor Eurobarometrului privind educația financiară, publicat de Comisia Europeană în 2023, 25% dintre respondenții din România nu dețineau economii pentru urgențe. Această cifră este semnificativ mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene, unde indicatorul era de 16%. În plus, doar 23% dintre români declarau că ar putea acoperi cheltuielile timp de cel puțin șase luni fără venitul principal.
Raul Putilean, Market Expansion Partner al Finax România, explică faptul că creșterea veniturilor aduce automat și așteptări mai mari. „Pe măsură ce veniturile cresc, tind să crească și așteptările noastre: o locuință mai bună, o mașină mai scumpă, electronice noi, mai multe mese în oraș sau cumpărături mai frecvente. Dacă această creștere a consumului devine automată, salariul mai mare nu consolidează situația financiară, ci doar ridică nivelul cheltuielilor” susține Raul Putilean.
Pentru a gestiona corect bugetul, experții recomandă monitorizarea costurilor recurente și reducerea datoriilor scumpe. O strategie eficientă presupune automatizarea economisirii și stabilirea unui plafon realist pentru consumul zilnic. Raul Putilean recomandă ca o parte din fiecare creștere salarială să fie transferată imediat către economii sau investiții. Astfel, banii nu sunt absorbiți de cheltuielile curente, permițând acumularea unei baze financiare care să ofere libertate în viitor.
O rezervă financiară adecvată ar trebui să acopere între trei și șase luni de cheltuieli esențiale, în funcție de stabilitatea veniturilor. Sumele destinate urgențelor trebuie păstrate în instrumente lichide, cu risc redus. După ce este construit fondul de urgență, resursele pot fi direcționate către investiții diversificate, precum acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri. Alegerea acestor instrumente trebuie să țină cont de profilul de risc și de orizontul de timp al fiecărei persoane.
Gestionarea banilor devine o provocare într-un context economic în care cursul de schimb al monedei euro poate influența puterea de cumpărare. În perioada actuală, leul se află pe un trend de depreciere față de euro, ceea ce poate pune presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor care trebuie să își mențină standardul de viață în fața fluctuațiilor valutare.