Salariul mediu net al românilor a înregistrat o scădere în luna august, ajungând la nivelul de 5.688 de lei. Această cifră reprezintă o diminuare de 132 de lei față de valorile raportate în luna iulie, conform datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică. Deși comparativ cu luna august a anului trecut câștigul nominal a prezentat o creștere de 5,6%, inflația de 6,2% a afectat direct capacitatea de consum a cetățenilor.
Scăderea veniturilor este explicată de Institutul Național de Statistică prin absența primelor ocazionale și a unor beneficii plătite în lunile precedente. De asemenea, reducerea producției și a veniturilor unor companii, împreună cu perioada concediilor, au contribuit la acest rezultat. În perioada vacanțelor, o parte dintre angajați nu mai primesc tichete de masă sau alte drepturi specifice, ceea ce influențează calculul salariului mediu net și brut, acesta din urmă fiind de 9.497 lei.
Sectorul auto a resimțit cea mai dură lovadă, cu o scădere a salariului mediu de 18,3% în luna august. Această evoluție reflectă dependența industriei românești de ritmul comenzilor din piețele occidentale, având în vedere că centrele de decizie ale producătorilor se află în Franța și în Turcia. Scăderi semnificative, între 10,5% și 14%, au fost observate și în alte domenii, precum arhitectura, ingineria, fabricarea mijloacelor de transport, activitățile juridice, contabilitatea și extracția de țiței și gaze.
În ceea ce privește distribuția veniturilor pe sectoare, programarea și consultanța IT dețin cele mai mari salarii nete, cu 13.010 lei, urmat de extracția de țiței și gaze naturale, cu 11.760 lei. La polul opus se află pescuitul și acvacultura, unde salariul este de 2.998 lei, și alte activități de servicii, cu 2.985 lei. În sectorul bugetar, scăderile au fost mai modeste, înregistrând o diminuare de 1,1% în sănătate și asistență socială, 1% în învățământ și 0,6% în administrația publică.
Pe partea de creșteri, jocurile de noroc și pariurile au înregistrat o majorare de 8%, în timp ce producția de film, televiziune, radiodifuziune, activitățile sportive și industria tutunului au crescut cu valori între 3% și 6,5%. Această dinamică evidențiază faptul că economia românească funcționează ca un spațiu intermediar, unde munca și resursele locale sunt plătite în funcție de calendarul și cerințele centrelor de putere externe, în special din Vest.
Evoluția indicatorilor salariale este strâns legată de dinamica economică generală și de nivelul inflației din țară. În contextul în care prețurile au crescut cu 6,2%, puterea de cumpărare a salariaților s-a redus cu aproximativ jumătate de procent. Această situație arată că, deși există o creștere nominală a veniturilor față de anul trecut, inflația erodează efectiv câștigurile reale ale populației pe parcursul anului.