Un nou sondaj realizat de ZF pe platformele sale de social media relevă o stare de îngrijorare profundă în rândul tinerilor din România. Rezultatele consultației, care a fost desfășurată săptămânal pentru a înțelege mai bine profilul cititorilor, indică faptul că presiunea economică este o realitate cotidiană pentru această generație. Tinerii se confruntă cu dificultăți de gestionare a banilor, cauzate de un mediu economic instabil.
Principalul factor care generează anxietate financiară în rândul participanților este creșterea prețurilor. Exact 49% dintre cei care au răspuns la întrebări au declarat că scumpirea costului vieții reprezintă sursa de stres cea mai mare. Această cifră arată că aproape jumătate dintre tinerii consultați simt că nu mai pot ține pasul cu evoluția prețurilor de pe piață, ceea ce le afectează planurile de consum.
Incertitudinea privind viitorul financiar ocupă și locul următor în ierarhia preocupărilor acestor persoane. Pentru 28% dintre participanții la sondaj, capacitatea de a face față cheltuielilor pe termen lung și stabilitatea economică viitoare sunt surse majore de stres. Această categorie de respondenți se teme că nu va putea asigura o bază financiară solidă pe măsură ce înaintează în vârstă, generând un sentiment de nesiguranță.
Dificultatea de a pune bani deoparte este o altă problemă identificată în cadrul studiului de ZF. Aproximativ 12% dintre cei care au participat la sondaj au menționat că lipsa posibilității de a economisi le provoacă cea mai mare presiune. Pentru acești tineri, incapacitatea de a construi un fond de rezervă amplifică sentimentul de vulnerabilitate în fața eventualelor cheltuieli neprevăzute sau a fluctuațiilor economice.
Interesant este faptul că nivelul veniturilor nu este perceput de toți ca fiind problema centrală. Doar 11% dintre tinerii care au luat parte la acest sondaj au susținut că un salariu mic constituie principala lor sursă de stres financiar. Această statistică sugerează că, pentru majoritatea, problema nu este neapărat cantitatea de bani câștigată, ci modul în care prețurile erodează puterea de cumpărare a acestor venituri.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de peste 700 de răspunsuri colectate de pe diverse platforme de social media. Această metodă de colectare a datelor permite identificarea tendințelor de consum și a preocupărilor sociale specifice segmentului de vârstă tânăr. Rezultatele oferă o imagine clară asupra modului în care inflația și costul vieții influențează psihologia financiară a noilor generații de consumatori din țară.