O inițiativă legislativă propune modificarea Codului fiscal pentru a facilita accesul tinerilor pe piața muncii prin contracte individuale de muncă cu timp parțial. Proiectul vizează extinderea unor facilități fiscale către persoanele de până la 26 de ani, eliminând actuala condiție ca aceștia să fie elevi sau studenți. Măsura ar putea schimba regimul de contribuții sociale pentru tinerii care nu mai urmează o formă de învățământ, dar care lucrează part-time.
În prezent, legislația și mecanismele fiscale reflectate în documentele ANAF pentru anul 2026 oferă o excepție doar elevilor și studenților de până la 26 de ani. În acest caz, dacă veniturile de pe un contract part-time sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară, contribuțiile sociale nu se mai calculează prin raportare la acest minim. Proiectul propune ca acest regim fiscal să fie aplicat și celor care au finalizat studiile, le-au întrerupt sau nu mai urmează o formă de școlarizare.
Inițiatorii argumentează că dificultățile de a găsi un loc de muncă sunt similare pentru un tânăr de 20, 22 sau 25 de ani care nu mai este înscris la facultate față de un student. Actualul mecanism de calcul poate genera costuri fiscale disproporționate în raport cu venitul efectiv obținut de angajat. Prin diminuarea acestor costuri, contractele part-time ar putea deveni mai atractive pentru angajatori, facilitând astfel acumularea primei experiențe profesionale pentru cei aflați la început de drum.
Măsura urmărește în mod special categoria tinerilor NEET, adică persoanele care nu sunt încadrate în muncă și nu urmează nicio formă de educație sau pregătire. Proiectul subliniază că munca part-time nu trebuie să fie o soluție permanentă, ci un prim pas către independența financiară și o carieră stabilă. Prin această abordare, se dorește transformarea contractelor cu timp parțial într-o etapă intermediară necesară pentru integrarea profesională a tinerilor care nu au reușit încă să intre pe piața muncii.
Propunerea legislativă beneficiază de susținerea unor parlamentari din USR, PSD, PNL și UDMR și a primit deja aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES). Totuși, extinderea facilității nu este încă o măsură aplicabilă, deoarece proiectul trebuie să parcurgă toate etapele procedurii legislative. Dacă va fi adoptată, schimbarea va viza exclusiv extinderea categoriei de beneficiari, fără a modifica regulile generale care guvernează contractele individuale de muncă cu timp parțial în restul economiei.
Situația tinerilor din România este marcată de o pondere ridicată a persoanelor NEET, conform datelor Eurostat pentru 2025. În România, 19,2% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani se aflau în această categorie, un nivel semnificativ peste media Uniunii Europene, care era de 11%. La nivelul UE, rata NEET varia în funcție de vârstă, fiind de 5,3% pentru grupa 15-19 ani și de 14,7% pentru cei cu vârste între 25 și 29 de ani.