România se numără printre statele europene cu cea mai mare pondere de agricultori vârstnici, ceea ce pune presiune pe viitorul sectorului agricol din țară. Conform datelor prezentate pentru planul strategic al Politicii Agricole Comune, 44,3% dintre fermierii din România au cel puțin 65 de ani. Această cifră indică o problemă structurală majoră, deoarece interesul tinerilor pentru acest domeniu rămâne scăzut, afectând și capacitatea de a accesa fondurile europene disponibile.
Analiza Eurostat bazată pe datele din 2023 relevă faptul că proporția managerilor de ferme de peste 65 de ani în România este de 41,7%. Această valoare este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene, care se situează în jurul valorii de 32%. În timp ce în Europa există o diversitate de ferme, de la unități familiale mici la exploatații mari și mecanizate, România prezintă o structură duală, formată din exploatații de subzistență și ferme comerciale de mari dimensiuni.
Fenomenul de îmbătrânire este însoțit de o schimbare a arhitecturii fermelor, unde dimensiunea medie a acestora a crescut în UE de la 19,7 hectare în 2010 la 24,7 hectare în 2023. În țările din estul UE, precum România, Bulgaria sau Polonia, s-a observat o consolidare a fermelor mici în unități mai mari, orientate spre piață. Acest proces este accelerat de depopularea rurală și de migrarea tinerilor către orașe sau în străinătate pentru locuri de muncă mai bine plătite.
Accesul la resurse reprezintă un obstacol major pentru tinerii care doresc să intre în agricultură. Lipsa suprafețelor de teren, capitalul inițial insuficient și necesitatea de finanțare pentru utilaje, irigații sau depozitare transformă activitatea într-un domeniu cu riscuri mari. În plus, dependența de condițiile meteorologice și de ciclurile de producție face ca veniturile să fie mult mai puțin previzibile decât în alte sectoare economice, descurajând o generație care caută rezultate imediate.
Chiar și măsurile de sprijiu financiar sunt accesate sub așteptări de către tinerii fermieri români. Pentru intervenția DR-12, administrată de AFIR, care oferă granturi de până la 200.000 euro pentru consolidarea exploatațiilor, numărul proiectelor depuse este limitat. De exemplu, pentru componenta „Sector zootehnic” s-au depus doar 36 de proiecte, deși sunt disponibile 120,2 milioane euro. Mulți tinerii evită aceste fonduri din cauza necesității de a avea o contribuție proprie semnificativă.
Agricultura modernă necesită o adaptare tehnologică rapidă, însă România rămâne în urma unor regiuni europene precum Picardie. În timp ce în Picardie 32,1% din ferme folosesc roboți pentru tratamente fitosanitare, în regiunile din România această pondere este sub 0,5%. Această prăpastie tehnologică subliniază dificultatea de a atrage tineri care ar putea aduce competențe digitale, dar care se lovesc de lipsa infrastructurii și a investițiilor necesare pentru modernizare.