O analiză a datelor furnizate de ANAF arată că veniturile din drepturi de autor, cunoscute sub denumirea de DDA, au atins valori extrem de ridicate în anul 2025. Cele mai mari 40 de venituri nete anuale încasate de persoane fizice din acest segment se situează între 25 de milioane de lei și 1,66 de milioane de lei. La nivel lunar, cea mai mare sumă încasată de o singură persoană prin DDA a depășit pragul de 2 milioane de lei, în timp ce a 40-a cea mai mare medie lunară a fost de peste 138.000 de lei.
În topul celor mai mari opt venituri din DDA înregistrate în 2025, șase persoane nu au datorat nicio contribuție la asigurările sociale (CAS). Această situație este posibilă deoarece Codul fiscal prevede un scutire de la plata CAS și CASS pentru veniturile din proprietate intelectuală, indiferent de valoarea acestora, dacă beneficiarul deține și un contract de muncă. Din acest motiv, nici plătitorul de venit, nici persoana fizică nu au avut obligația de a vira aceste contribuții prin formularul D112 sau prin declarația unică D 212.
Oficialii ANAF au confirmat că, pentru cele mai mari șapte venituri din DDA, toate persoanele au declarat contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) prin declarația unică. Totuși, doar o singură persoană din acest grup a declarat contribuția de asigurări sociale (CAS) prin aceeași metodă. Celelalte șase persoane au figurat în evidențele fiscale cu venituri din salarii și asimilate salariilor, declarate prin intermediul formularului D112, ceea ce le-a oferit scutirea de CAS pentru veniturile suplimentare din drepturi de autor.
Practica de a plăti persoane fizice cu salariul minim pe contract individual de muncă (CIM) și restul sumelor mari prin contracte de cesiune este răspândită în domenii precum jurnalismul sau videochat-ul. Această metodă permite plătitorilor de venit să evite contribuțiile sociale pe sumele mari, în timp ce angajații rămân cu un venit mic pentru care se plătește CAS. Din cauza acestui sistem, beneficiarii riscă să ajungă la o pensie foarte mică, deoarece contribuțiile lor sociale au fost calculate doar pe baza veniturilor de la salariul minim.
Această structură fiscală a fost facilitată de introducerea declarației unice prin OUG 18/2018, o măsură care a fost prezentată inițial ca o simplificare a birocrației. Deși scopul declarat a fost reducerea numărului de declarații și simplificarea impozitării, prevederile actuale permit specularea acestui privilegiu de către plătitorii de venituri. Astfel, statul permite existența unor venituri anuale nete de peste 5 milioane de lei care nu generează contribuții la asigurările sociale pentru pensie.
Sistemul de impozitare a veniturilor din România este reglementat prin Codul fiscal, care stabilește categorii specifice de venituri supuse sau scutite de contribuții. În prezent, reglementările privind drepturile de proprietate intelectuală permit existența unor excepții care afectează modul în care sunt colectate contribuțiile sociale. Aceste decizii legislative influențează direct capacitatea de economisire a cetățenilor și veniturile colectate de stat prin sistemul de asigurări sociale.