Profesorii din România au raportat venituri nete semnificative provenite din activitatea de meditații în cursul anului 2025. Conform datelor furnizate de ANAF, suma totală declarată de cadrele didactice s-a ridicat la 225 de milioane de lei. Această valoare reprezintă o creștere de aproape 14% în comparație cu cifrele înregistrate în anul 2024, indicând o expansiune a acestui segment de venituri suplimentare pentru personalul de la învățământ.
Analiza realizată de Economica.net asupra informațiilor fiscale relevă o concentrare geografică foarte pronunțată a acestor câștiguri. Aproape jumătate din întreaga sumă de 225 de milioane de lei a fost generată de profesorii care activează în doar patru zone specifice ale țării. Această distribuție evidențiază faptul că activitatea de meditații este concentrată în principalele centre urbane și economice ale României.
Regiunile care adună împreună 48% din totalul veniturilor declarate sunt București, Ilfov, Cluj și Brașov. Aceste patru unități teritoriale reprezintă motorul financiar al acestui sector, concentrând aproape jumătate din fluxul de bani declarați de profesori la fisc. Această tendință arată că cererea pentru servicii educaționale private este mult mai intensă în mediile urbane dezvoltate, unde resursele financitoare ale familiilor sunt, de regulă, mai mari.
Datele furnizate de ANAF permit o monitorizare clară a modului în care profesorii își gestionează veniturile suplimentare din afara programului școlar oficial. Creșterea de 14% față de anul trecut subliniază o tendință de creștere a volumului de afaceri în acest domeniu. Deși sumele sunt declarate, distribuția lor rămâne puternic ancorată de locația geografică a elevilor și a profesorilor implicați în aceste activități de suplimentare.
Fenomenul meditațiilor rămâne un subiect de interes constant în sistemul de învățământ românesc, fiind adesea asociat cu presiunea academică sau cu nevoia de performanță a elevilor. În contextul economic actual, aceste venituri suplimentare reprezintă o componentă importantă a bugetului personal al multor cadre didactice. Monitorizarea acestor fluxuri de bani prin intermediul ANAF oferă o imagine asupra impactului economiei informale versus cea declarată în sectorul educației.
În România, sistemul de învățământ este supus unor presiuni constante, atât din punct de vedere al resurselor, cât și al mediului de lucru. Deciziile politice și sociale privind salariile și condițiile de viață ale profesorilor influențează direct modul în care aceștia își caută surse de venit suplimentare pentru a compensa deficiențele bugetare.