Conform datelor furnizate de INS, veniturile totale medii lunare ale unei gospodării au ajuns, în trimestrul II al anului 2026, la suma de 10.204 lei în termeni nominali. Această cifră reprezintă o creștere de 7,4% față de perioada corespunzătoare anului 2025, în timp ce per capita, veniturile au fost de 4.222 lei pe persoană, înregistrând un avans de 10,4% față de aceeași perioadă din anul trecut. Comparativ cu primul trimestru al anului 2026, veniturile totale au înregistrat un plus de 8%.
Structura veniturilor este formată din venituri bănești și venituri în natură. Veniturile bănești au fost de 9.748 lei lunar pe gospodărie, ceea ce înseamnă 4.033 lei pe persoană, afișând o creștere de 8,4% față de trimestrul I 2026. Pe de altă parte, veniturile în natură au înregistrat o creștere mai modestă de 1,7% față de perioada precedentă, ajungând la 456 lei lunar pe gospodărie, respectiv 189 lei pe persoană. Salariile brute și alte drepturi salariale au reprezentat sursa principală, cu 7.354 lei lunar pe gospodărie, ocupând 72,1% din totalul veniturilor.
Există o diferență semnificativă între mediul urban și cel rural în ceea ce privește nivelul veniturilor. În mediul urban, veniturile medii ale unei gospodării au fost de 11.118 lei, o valoare de 1,2 ori mai mare decât cea din mediul rural. În mediul rural, veniturile medii pe persoană au fost de 4.997 lei, ceea ce înseamnă că nivelul veniturilor în zonele urbane este de 1,5 ori mai mare decât cel din mediul rural. Această disparitate evidențiază decalajul economic dintre cele două tipuri de rezidență.
În ceea ce privește cheltuielile, acestea au înregistrat un nivel mediu de 8.650 lei pe gospodărie (3.579 lei pe persoană), reprezentând 84,8% din venituri. Cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie față de trimestrul I 2026, iar comparativ cu trimestrul II al anului trecut, cheltuielile pe gospodărie au crescut cu 7,6%, iar cele pe persoană cu 10,6%. Din totalul cheltuielilor, 57% sunt direcționate către consumul individual, 36,5% sunt destinate taxelor și impozitelor, iar restul de 1,4% reprezintă cheltuieli pentru investiții.
Analiza cheltuielilor de consum arată că cea mai mare parte a banilor este alocată alimentelor, care reprezintă 32% din totalul consumului. Urmează cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, cu o pondere de 16,5%, îmbrăcăminte și încălțăminte (7,9%) și transport (7,6%). Cel mai mic nivel de cheltuieli a fost înregistrat în sectorul educației, unde gospodăriile au alocat doar 22 lei lunar, ceea ce reprezintă 0,5% din totalul cheltuielilor de consum medii lunare.
Evoluția acestor indicatori economici reflectă dinamica consumului și a veniturilor în raport cu inflația și taxele aplicate. Datele arată o creștere a cheltuielilor pe persoană de 10,6% față de trimestrul II al anului precedent, indicând o presiune asupra bugetelor familiare. Monitorizarea acestor tendințe rămâne esențială pentru înțelegerea capacității de consum a populației și a impactului salariilor asupra stabilității economice a gospodăriilor din România.