Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a anunțat convocarea unei ședințe a Consiliului Național de Securitate pentru zilele următoare. Această măsură de urgență este luată în urma unui atac cibernetic de amploare care a vizat sistemele informaționale guvernamentale ale țării. Obiectivul principal al întâlnirii va fi analiza modului în care s-a produs breșa de securitate și stabilirea măsurilor de răspuns necesare pentru protejarea infrastructurii digitale de stat.
Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a confirmat că atacul a permis extragerea neautorizată a aproximativ 750.000 de IDNP-uri. Această bază de date conține informații sensibile, precum numele, prenumele, data și locul nașterii, dar și detalii despre membrii familiei de gradul 1. Lista datelor compromise este extinsă și include statutul de asigurat, medicul de familie, informații despre pensii, prestații sociale, dizabilități, fotografii, vehicule și companii administrate de cetățeni.
Pe lângă datele de identificare, hackerii au acces la informații financiare importante, inclusiv coduri IBAN, datorii fiscale și istoricul plății MPay. Totuși, instituția a precizat clar că datele aferente cardurilor bancare nu au fost afectate de acest incident. Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, a subliniat că, deși datele extrase nu pot fi folosite direct în scopuri infracționale, ele pot fi utilizate pentru escrocherii prin contactarea directă a cetățenilor.
În urma acestui incident, prim-ministrul Vasile Tofan a dispus demiterea directoarei AGE, Nicoleta Colomeeț. Vasile Tofan a cerut ca instituția să prioritizeze securitatea serviciilor digitale, avertizând că Republica Moldova este ținta unor atacuri cibernetice de amploare. Autoritățile dețin indicii despre o campanie mai largă care ar putea implica actori statali străini, iar serviciile competente desfășoară investigații pentru a confirma această implicare în incidentul recent.
Escrocii pot folosi detaliile sustrase pentru a se prezenta drept reprezentanți ai băncii, ai vămii sau ai altor organe oficiale. Prin utilizarea numelui și prenumele victimei, aceștia pot câștiga încrederea persoanelor pentru a solicita date suplimentare, care sunt considerate extrem de periculoase. Acest tip de inginerie socială reprezintă un risc major de securitate pentru cetățenii ale căror informații au fost expuse în urma atacului asupra sistemelor guvernamentale.
Incidentul de la Republica Moldova se înscrie într-un context de vulnerabilitate crescută a infrastructurilor digitale în regiune. Atacurile cibernetice asupra instituțiilor de stat sunt utilizate tot mai des pentru a destabiliza administrațiile publice sau pentru a colecta date masive în scopuri de spionaj sau fraudă. Gestionarea acestor crize necesită o coordonare rapidă între agențiile de securitate și autoritățile guvernamentale pentru a limita impactul asupra populației.