Republica Moldova se confruntă cu o criză de securitate digitală după un atac cibernetic de amploare care a afectat datele personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni. În urma incidentului, Parlamentul va organiza audieri pentru a stabili circumstanțele exacte ale breșei, în timp ce președinta Maia Sandu a decis convocarea Consiliului Național de Securitate. Această măsură vizează evaluarea riscurilor imediate asupra întregii infrastructuri digitale a statului moldovean.
Parlamentul va începe investigația oficială miercuri, 4 noiembrie, printr-o serie de audieri menite să identifice responsabilitățile instituționale. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat necesitatea unei anchete atât la nivel legislativ, cât și la nivelul Executivului, pentru a determina cine este responsabil de acest eșec. Din cauza naturii sensibile a informațiilor care vor fi discutate, ședința parlamentară va fi desfășurată cu ușile închise, pentru a proteja datele confidențiale.
Atacul cibernetic a avut loc în perioada 19–23 octombrie, vizând mai multe servicii publice digitale ale țării. Autoritățile au raportat că atacatorii au încercat să acceseze un milion de IDNP-uri, reușind însă să extragă datele a circa 750.000 de persoane. Printre informațiile compromise se numără numele, prenumele, datele de naștere, detalii despre membrii familiei, informații despre pensii, prestații sociale și date financiare ale cetățenilor.
Pentru a limita impactul și a opri ofensiva, autoritățile au suspendat temporar 82 de servicii publice digitale și peste 30 de sisteme informaționale. Deși atacul principal a fost oprit pe 23 octombrie, au fost înregistrate noi tentative de acces neautorizat în zilele de 25 și 27 octombrie, însă acestea au fost reușite. Incidentul a dus la o consecință administrativă majoră, directoarea Agenției de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, anunțând demisia sa.
Situația de securitate din regiune rămâne tensionată, reflectând o vulnerabilitate crescută a sistemelor de administrare digitală. Măsurile de protecție au fost intensificate după ce tentativele de acces neautorizat au continuat chiar și după oprirea primului val de atacuri. Gestionarea acestor breșe de date este critică pentru menținerea încrederii cetățenilor în serviciile digitale de stat și pentru protecția infrastructurii critice de la Chișinău.
În contextul instabilității de securitate din zona de est, atacurile cibernetice asupra infrastructurii digitale reprezintă o amenințare constantă la adresa statelor vecine. Aceste incidente vizează adesea accesul la date sensibile ale populației pentru a destabiliza instituțiile de guvernare. Protecția sistemelor de administrare și a datelor de identificare rămâne o prioritate strategică în fața unor atacuri coordonate care vizează serviciile publice.