Parlamentul Republicii Moldova va organiza o serie de audieri parlamentare pentru a clarifica circumstanțele în care datele personale ale aproximativ 750.000 de cetățeni au fost compromise. Decizia a fost anunțată de președintele forului legislativ, Igor Grosu, care a subliniat necesitatea unei anchete riguroase. Scopul principal al acestor proceduri este identificarea instituției care poartă responsabilitatea pentru acest incident de securitate majoră care afectează o parte semnificativă a populației.
Procesul de investigație a fost propus de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp. Membrii comisiei au votat unanimitate pentru organizarea acestor audieri, care sunt programate să aibă loc miercuri, 4 noiembrie. Având în vedere natura critică a informațiilor care vor fi prezentate, Lilian Carp a precizat că ședințele vor fi desfășurate cu ușile închise, pentru a proteja caracterul confidențial al datelor vizate de atacatori.
Incidentul a luat amploare în perioada 19-23 octombrie, când numeroase servicii publice digitale au fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Atacatorii au încercat să acceseze datele a aproximativ un milion de IDNP-uri, reușind însă să extragă informații personale aferente a circa 750.000 de persoane. Printre datele compromise se numără numele, prenumele, data de naștere, detalii despre membrii familiei, informații despre pensii, prestații sociale și date financiare ale cetățenilor.
Pentru a limita impactul atacului, care a fost oprit pe 23 octombrie, autoritățile au luat măsuri de urgență prin suspendarea temporară a 82 de servicii publice digitale. De asemenea, peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare au fost scoase din funcțiune pentru a preveni noi breșe. Deși pe 25 și 27 octombrie au existat noi tentative de acces neautorizat, acestea au fost reușite de serviciile de securitate, însă vulnerabilitățile au rămas o problemă majoră.
Consecințele politice și administrative ale acestui atac au fost imediate, ducând la demisia directoarei Agenției de guvernare electronică, Nicoleta Colomeeț. Conducerea instituției respective a fost preluată temporar de Artiom Cociu, în timp ce premierul Vasile Tofan a recunoscut existența unor vulnerabilități în sistemele informatice. Președintele Maia Sandu a convocat Consiliul Național de Securitate pentru a evalua riscurile asupra infrastructurii digitale a statului și pentru a implementa măsuri de consolidare a securității.
Această criză de securitate digitală intervine într-un context de monitorizare atentă a infrastructurii critice de stat. În Republica Moldova, protecția datelor prin intermediul IDNP-ului este esențială pentru funcționarea serviciilor publice, iar orice breșă de acest amploare pune sub semnul întrebării integritatea sistemelor de guvernare electronică. Autoritățile europene și locale pun un accent tot mai mare pe reziliența cibernetică a statelor în fața atacurilor coordonate.