Comisia Europeană a emis un avertisment privind riscurile potențiale asociate cu extinderea creditării imobiliare în Republica Moldova. Centrul de la Bruxelles atrage atenția asupra programului guvernamental „Prima Casă PLUS”, sugerând că acesta ar putea genera dezechilibre care să afecteze stabilitatea sistemului financiar. Autoritățile europene recomandă ca acest mecanism să fie integrat în procesele de supraveghere macroprudențială ale Băncii Naționale a Moldovei, pentru a asigura o monitorizare riguroasă a împrumuturilor acordate pentru achiziția de locuințe.
Evoluția pieței imobiliare și creșterea prețurilor locuințelor sunt elemente care impun o atenție sporită din partea experților europeni. Deși sistemul bancar moldovenesc este considerat stabil și rezistent la șocuri, raportul dintre credite și depozite a crescut cu aproape zece puncte procentuale, ajungând la 72,2% în 2025. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020, reflectând o intensificare semnificativă a activității de creditare a băncilor din țară.
Datele analizate de Comisia Europeană indică faptul că împrumuturile către sectorul privat au cunoscut o creștere importantă în anul 2025. Ponderea creditării în produsul intern brut a ajuns la 28,2%, comparativ cu 25,5% în perioada precedentă. Acest avans a fost susținut în principal de creditele de consum și de finanțările destinate achizițiilor imobiliare, într-un context marcat de condiții de finanțare favorabile și politici guvernamentale menite să stimuleze investițiile.
Programul „Prima Casă PLUS” facilitează accesul populației la finanțare prin intermediul unor garanții oferite de stat, reducând dificultățile contractării unui credit ipotecar. Totuși, experții avertizează că, într-o piață în care prețurile locuințelor cresc rapid, extinderea creditării poate crea vulnerabilități dacă veniturile beneficiarilor nu vor ține pasul cu valoarea proprietăților. Comisia Europeană subliniază că „există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă”.
Un alt indicator monitorizat de Bruxelles este evoluția creditelor neperformante, care în prima jumătate a anului 2026 a crescut la 5,2% din totalul împrumurilor. Deși acest nivel este considerat încă relativ redus, tendința justifică necesitatea unei supravegheri atentă. În același timp, sectorul bancar este marcat de o concentrație ridicată, cele mai mari cinci bănci controlând aproape 90% din activele sistemului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.
Monitorizarea stabilității financiare în regiune este un proces continuu, fiind influențată de evaluările periodice ale instituțiilor internaționale. Raportul european face referire și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional în februarie 2026. Conform acestui document, sistemul bancar moldovenesc ar putea face față unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat de capitalizare și lichiditate, deși necesitatea unei supravegheri mai riguroase asupra creditării imobiliare rămâne o prioritate.