Europa traversează o perioadă de declin demografic sever, rata totală a fertilității în Uniunea Europeană coborând la 1,34 copii per femeie în anul 2024. Această cifră reprezintă cel mai redus nivel înregistrat de Eurostat de la începutul seriei statistice din 2001. Pragul necesar pentru înlocuirea generațiilor este estimat la aproximativ 2,1 copii per femeie, o valoare care rămâne departe de realitatea actuală a continentului.
Datele regionale publicate la 27 octombrie 2026 arată o distribuție neuniformă a acestui fenomen pe teritoriul european. Dintre cele 1.165 de regiuni NUTS 3 analizate, doar câteva zeci au înregistrat rate de cel puțin 1,75 copii per femeie. În acest segment se încadrează paisprezece regiuni din Bulgaria, la fel ca în Franța, trei din Slovenia, două din Ungaria și două din România, evidențiind disparitățile locale.
În partea opusă a spectrului demografic, se observă scăderi extreme în anumite țări europene. Șapte regiuni din Polonia au coborât sub pragul de un copil per femeie, în timp ce șaisprezece regiuni din Spania și cinci din Italia prezintă valori similare. Această diversitate sugerează că comportamentul demografic este influențat de o combinație de factori precum structura populației, migrația și condițiile economice specifice fiecărei zone.
Pentru România, prezența a două regiuni cu fertilitate peste 1,75 copii nu garantează un avantaj demografic generalizat. Valorile locale ridicate pot coexista cu scăderea numărului total de nașteri, cu migrația tinerilor și cu procesul de îmbătrânire a populației. Reducerea numărului de nașteri va avea un impact asupra pieței muncii și a capacității de finanțare a sistemelor publice peste aproximativ două decenii.
Efectele demografice sunt strâns legate de infrastructura de servicii publice și de stabilitatea economică a familiilor. În 2024, doar 11,4% dintre copiii români sub trei ani frecventau o formă de educație și îngrijire timpurie, față de o medie europeană de 39,3%. România și-a asumat o țintă de 22,5% pentru anul 2030, încercând să compenseze prin construcția de creșe noi prin intermediul programului PNRR.
Nivelul NUTS 3 utilizat în statistici reprezintă cea mai mică unitate de mărime pentru comparațiile europene, echivalând în România cu județele și municipiul București. Această structură permite monitorizarea detaliată a celor 42 de unități administrative, oferind date esențiale pentru politici demografice țintite pe teritorii cu nevoi specifice, în loc de aplicarea unor măsuri uniforme la nivel național.