Parchetul sârb a demarat marți o anchetă oficială pentru a investiga posibile nereguli survenite în timpul organizării votului în diaspora. Această procedură juridică vizează mai mulți oficiali de stat și diplomați acreditați în diverse țări, în contextul alegerilor parlamentare desfășurate duminică, 25 octombrie. Autoritățile urmăresc să determine dacă au existat acțiuni menite să îngreuneze exercitarea dreptului de vot de către cetățenii sârbi rezidenți în afara granițelor țării.
Investigația vizează suspiciuni de abuz în serviciu, suspectându-se că anumite persoane au contribuit la limitarea accesului alegătorilor la procesul electoral. Printre persoanele vizate de procurori se numără ministrul de Externe interimar, Marko Djuric, alături de trei funcționari din cadrul ministerului său. De asemenea, ancheta include o listă extinsă de diplomați, printre care se regăsește și ambasadorul Serbiei în România, alături de reprezentanți acreditați în Australia, Canada, Franța, Statele Unite, Elveția, Slovacia, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite.
Decizia de a deschide ancheta a fost luată după ce numeroase plângeri au fost înregistrate de la cetățenii din diaspora. Aceștia au raportat dificultăți majore în procesul de votare, susținând că secțiile de votare nu erau situate la o distanță rezonabilă de locurile lor de reședință. Conform sesizărilor, unii alegători au fost nevoiți să parcurgă distanțe de sute sau chiar mii de kilometri doar pentru a putea participa la scrutinul parlamentar.
Parchetul pentru Combaterea Criminalității Organizate a intervenit imediat ce au apărut primele sesizări oficiale. Procurorii au dispus ca poliția să înceapă colectarea de informații și să efectueze verificări urgente pentru a clarifica situația. Scopul principal al anchetei este să stabilească dacă deciziile administrative sau diplomatice au fost utilizate intenționat pentru a limita accesul diasporei la vot și dacă aceste acțiuni au avut un impact direct asupra desfășurării procesului electoral.
Scrutinul de duminică a avut loc într-un mediu politic marcat de tensiuni, rezultând victoria opoziției susținute de mișcarea studențească. Acest rezultat a pus capăt unei perioade de 14 ani de dominație politică a taberei fostului președinte Aleksandar Vucic. Importanța acestui vot a fost evidențiată de creșterea masivă a participării diasporei, peste 100.000 de cetățeni sârbi înscriindu-se pentru a vota din străinătate, o cifră de aproape trei ori mai mare decât la alegerile parlamentare anterioare.
Contextul electoral din Serbia reflectă o schimbare majoră în dinamica politică a țării, odată cu trecerea de la dominația fostului președinte la o nouă administrație. Această evoluție este strâns legată de rolul pe care îl joacă cetățenii din afara țării, a căror participare masivă la vot poate influența rezultatele finale. În astfel de procese, controlul integrității votului în diaspora devine un punct critic pentru legitimitatea instituțiilor statului.