Dezinformarea legată de vaccinuri nu respectă granițele geografice, fiind transmisă constant prin intermediul rețelelor sociale și al legăturilor dintre comunitățile din diaspora și țările de origine. Această problemă a fost abordată de Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, în cadrul unui seminar organizat la Amsterdam. Cercetătoarea a subliniat că informațiile false circulă între persoane care locuiesc în state diferite, dar care mențin comunicarea prin aceleași surse și rețele lingvistice.
Heidi Larson explică faptul că procesul de propagare a dezinformării este unul complex și poate funcționa în ambele sensuri. Uneori, mesajele false pornesc din țara de origine și ajung în diaspora, însă în alte situații, dezinformarea este generată în comunitățile stabilite în străinătate și trimisă ulterior rudelor din țara natală. Un exemplu concret este cel al unei persoane din Statele Unite care transmite informații despre vaccinuri familiei, mesajele având o credibilitate mare datorită relației de încredere dintre interlocutori.
Autoritățile din țările de origine au responsabilitatea de a se implica direct în comunicarea cu diaspora, nu lăsând întreaga sarcină în seama statelor gazdă. Heidi Larson susține că o campanie de informare concepută doar pentru populația din interiorul granițelor poate fi insuficientă pentru a acoperi nevoile migranților. Ea recomandă monitorizarea continuă a discuțiilor de pe rețelele sociale, inclusiv în limbile vorbite de comunitățile de migranți, pentru a identifica rapid temerile sau mesajele virale.
Problema dezinformării este exemplificată prin cazurile comunităților somaleze din Suedia, Regatul Unit și Statele Unite, unde s-au răspândit temeri privind legătura dintre vaccinul ROR și autism. De asemenea, Heidi Larson a menționat comunitățile poloneze din străinătate, unde controversele privind vaccinarea au continuat să circule între țara de origine și diaspora prin intermediul legăturilor de familie. Aceste exemple demonstrează că sentimentele, atât pozitive, cât și negative, pot traversa granițele în orice direcție.
Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie la Agenția Europeană a Medicamentului, a explicat că mitul legăturii dintre vaccinuri și autism este unul extrem de persistent. Această teorie falsă, apărută în 1998, a supraviețuit aproape trei decenii prin schimbarea argumentelor, trecând de la suspiciunile privind tiomersalul la cele despre aluminiul folosit ca adjuvant. Alexandra Păcurariu a precizat că vaccinul ROR nu conține adjuvanți pe bază de aluminiu, deoarece este un vaccin cu virusuri vii atenuate.
Situația este critică pentru România, unde acoperirea vaccinală împotriva rujeolei a scăzut semnificativ în ultimii ani. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății din iunie 2026, acoperirea cu prima doză de vaccin ROR a scăzut de la 90% în 2018 la 78% în 2024, iar pentru a doua doză scăderea a fost de la 81% la 62%. În 2024, țara a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă, cel mai înalt număr după 1993.