Companiile din România care recrutează personal din afara Uniunii Europene se confruntă cu un set de noi obligații legale și sancțiuni financiare semnificative. Conform prevederilor din OUG 32/2026, angajatorii trebuie să respecte reguli stricte privind plata salariilor, contractele de muncă, cazarea și integrarea socială a lucrătorilor străini. Nerespectarea acestor cerințe poate atrage amenzi de până la 30.000 de lei, iar în anumite cazuri, sancțiunile se aplică pentru fiecare angajat afectat de încălcări.
O dintre noile cerințe majore vizează integrarea culturală, impunând organizarea unor cursuri de limba română pentru angajați. Firmele trebuie să asigure aceste sesiuni de instruire pentru o perioadă de minimum șase luni de la începerea activității, cu o durată de cel puțin șase ore pe săptămână. Aceste cursuri pot fi organizate direct de angajator sau prin intermediul unor furnizori acreditați, instituții de învățământ sau organizații specializate, fiind esențiale pentru cetățenii care nu cunosc limba locală.
Salarizarea și documentația contractuală sunt, de asemenea, strict reglementate prin noua legislație. Angajatorii au obligația de a plăti remunerațiile exclusiv în contul bancar al lucrătorului străin, utilizând documente de rezidență pentru deschiderea acestuia. Contractele individuale de muncă trebuie redactate obligatoriu în limba română și în limba de origine a angajatului sau într-o limbă internațională înțeleasă de acesta. Documentul trebuie să detalieze clar funcția, salariul brut și net, programul de lucru, orele suplimentare și toate sporurile acordate.
Reglementările introduc și condiții specifice pentru cazarea lucrătorilor, în special pentru cei sezonieri. Chiria percepută de angajator nu trebuie să fie excesivă în raport cu salariul net al angajatului și cu nivelul condițiilor oferite, însă legea nu stabilește un plafon fix. Totodată, este interzisă reținerea automată a chiriei din salariul lucrătorului. Pentru companiile care doresc să recruteze direct personal din categoria D/AM2, este necesară constituirea unei garanții financiare de 1.000 de euro pentru fiecare lucrător, sumă care poate fi depusă la Trezoreria Statului.
Procesul de recrutare devine mai complex, necesitând o gestionare riguroasă a birocrației și a documentelor. Angajatorii trebuie să notifice Inspectoratul General pentru Imigrări și agenția de plasare în maximum cinci zile lucrătoare în caz de încetare a contractului sau absență nemotivată a angajatului. De asemenea, firmele trebuie să păstreze toate documentele justificative privind salarizarea, cazarea și documentele de ședere pentru o perioadă de minimum cinci ani de la încetarea raporturilor de muncă, pentru a putea face față eventualelor controale.
Aceste schimbări legislative apar într-un moment în care procedurile de recrutare prin platforma WorkinRomania au întâmpinat blocaje tehnice. Conform calendarului anunțat de Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă, în urma discuțiilor cu Ministerul Muncii, platforma ar urma să redevină complet funcțională până la data de 15 noiembrie 2026. În acest interval, companiile trebuie să fie extrem de atente la respectarea procedurilor pentru a evita suspendarea autorizațiilor sau pierderea dreptului de a iniția noi proceduri de recrutare internațională.