Economia Serbiei a cunoscut o transformare rapidă în ultimii ani, reducând distanța economică față de România. Conform datelor recente, salariul mediu net în Serbia a ajuns la 1.032 euro, în iulie 2026, în timp ce în România acesta a fost de 1.063 euro în august 2026. Această diferență de doar 31 de euro reflectă viteza cu care țara din Balcanii de Vest a recuperat terenul față de România, în contextul unei schimbări politice majore după demisia lui Aleksandar Vučić.
Performanța economică a Serbiei este marcată de o creștere spectaculoasă a veniturilor ale populației. Salariul mediu net a urcat cu peste 180% față de anul 2012, când acesta era de doar 366 de euro pe lună. În același interval, PIB-ul per capita a evoluat de la nivelul de 4.870 de euro la o estimare de 15.934 euro pentru anul 2027. Această ascensiune economică a avut loc într-o perioadă în care Aleksandar Vučić a condus țara, atât ca premier, cât și ca președinte.
Indicatorii sociali și de ocupare a forței de muncă arată o evoluție similară. Deși Serbia a pierdut 500.000 de cetățeni începând cu anul 2012, numărul persoanelor cu loc de muncă formal a crescut tot cu 500.000. Rata șomajului a scăzut drastic de la aproape 26% în 2012, când era de 54% în rândul tinerilor, la un nivel de 7% în această vară. Totodată, datoria publică a fost redusă de la 77% la 43% din PIB.
Investițiile străine directe au jucat un rol crucial în această dezvoltare, Serbia atrăgând 55 de miliarde de euro între 2007 și 2025. În anul 2024, valoarea investițiilor a atins un vârf de 5,2 miliarde de euro. În ceea ce privește proiectele, China conduce la valoare cu peste 20%, în timp ce Germania deține peste 14% din numărul proiectelor. Serbia este considerată un concurent direct pentru România și Ungaria în atragerea acestor capitaluri externe.
Infrastructura de transport a fost, de asemenea, o prioritate în perioada de conducere a lui Aleksandar Vučić. În ultimii 13 ani, în Serbia au fost construite 686 km de autostrăzi și drumuri expres, existând încă 400 km în lucru. Pentru comparație, România dispune de aproximativ 1.480 km de astfel de drumuri, conform datelor din august 2026. Această dezvoltare a fost însă marcată de tensiuni sociale, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad pe 1 noiembrie 2024.
Evoluția economică a regiunii Balcanilor de Vest este influențată de fluxurile de capital global, unde China și Germania rămân actori majori. În timp ce companiile chinezești investesc masiv în infrastructură și proiecte de mare valoare, există și discuții privind sustenabilitatea acestui model de creștere. Această dinamică de investiții străine directe este esențială pentru stabilitatea economică și pentru reducerea decalajelor de venituri la nivel regional.