Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, a anunțat că își propune ca exploatarea zăcământului de grafit din zona Baia de Fier să înceapă chiar în cursul anului viitor. Acesta a subliniat că obiectivul principal nu este doar extragerea materiei prime pentru export, ci procesarea acesteia în țară până la obținerea grafenului. Această strategie vizează creșterea valorii economice a resurselor și transformarea României într-un actor relevant în industria strategică a bateriilor.
Proiectul de la Baia de Fier implică perimetrele Cătălinu și Ungurelașu, unde se află resurse de șisturi grafitoase. Deși exploatările au fost oprite în anii 2000 din cauza lipsei de rentabilitate, interesul pentru grafit a revenit odată cu cererea globală pentru fabricarea bateriilor. În prezent, Salrom pregătește proiecte de mari dimensiuni, inclusiv o componentă de extracție și procesare primară, pentru care s-a estimat o valoare de aproximativ 198,3 milioane euro, urmată de un proiect de procesare avansată de circa 247 milioane euro.
Parcursul administrativ al acestui proiect a fost marcat de numeroase obstacole și schimbări de la conducerea Ministerului Economiei. De la declarațiile lui Claudiu Năsui despre importanța industriei bateriilor, la controalele anunțate de Virgil Popescu sau încercările lui Florin Spătaru de a clarifica situația licențelor, procesul a suferit întârzieri semnificative. În ciuda prelungirii licenței de exploatare până în august 2025, dificultățile legate de legislația minieră și de statutul unor perimetre aprobate pentru închidere au blocat producția comercială.
O altă dimensiune importantă a proiectului este potențialul de dezvoltare tehnologică prin obținerea grafenului. Bogdan Ivan, ministru al Economiei, a menționat că se lucrează deja la un proiect dedicat prelucrării grafitului în grafen, considerând investiția ca fiind 100% românească. Această etapă necesită însă tehnologii specifice și instalații de înaltă precizie, fiind distinctă de simpla activitate de minierat. Capacitatea de producție vizată pentru grafit este de aproximativ 15.000 de tone anual, fiind destinat utilizării în industria auto și în apărare.
Impactul social asupra localității Baia de Fier rămâne un punct critic, deoarece comunitatea așteaptă locuri de muncă promise de ani de zile. Dumitru Fornea, raportor în Consiliul Economic și Social European, a avertizat că amânarea redeschiderii duce la plecarea lucrătorilor în străinătate, afectând posibilitatea unei relansări viitoare. În timp ce primarul local, Dumitru Turbăceanu, confirmă existența unor autorizații de construcție, nu există încă un termen cert pentru începerea efectivă a activității miniere de amploare în comună.
La nivel global, dependența de grafit este o problemă de securitate economică, având în vedere că China deținea în 2023 aproximativ 80% din extracția mondială și peste 90% din rafinare. România încearcă să capitalizeze pe propriile resurse pentru a reduce această vulnerabilitate. Proiectul Salrom pentru extracție a fost inclus pe lista proiectelor strategice europene în martie 2025, însă finanțarea rămâne un pas separat care trebuie asigurat pentru a transforma resursele din Gorj într-o realitate industrială.