Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a indicat faptul că posibilitatea introducerii unor noi taxe și impozite în anul 2027 rămâne deschisă, deși a precizat că nu dorește implementarea unor astfel de măsuri. Această poziție este dictată de presiunea exercitată asupra bugetului de stat și de creșterea costurilor aferente dobânzilor pentru datoria publică. Deciziile financiare de la nivel de guvern sunt strâns legate de necesitatea de a menține un buget credibil în fața agențiilor internaționale de rating.
Alexandru Nazare a subliniat că costurile cu dobânzile pentru datoria publică sunt în creștere, menționând că anul acesta acestea depășesc deja 60 de miliarde. Estimările ministrului indică faptul că, în anul viitor, aceste sume vor depăși pragul de 70 de miliarde. Ministrul a avertizat că, în ianuarie-februarie 2027, vor avea loc evaluările relevante din partea agențiilor de rating, iar lipsa unui buget stabil ar putea duce la o retrogradare dură a calificativului de investiții pentru România.
Analistul Adrian Negrescu a declarat că românii nu mai au capacitatea de a suporta noi majorări fiscale, având în vedere scumpirile și încetinirea economiei. Conform expertului, orice taxă suplimentară aplicată pe muncă sau consum va duce imediat la creșterea prețurilor și la scăderea consumului, afectând bugetul în mod negativ. Negrescu a menționat că România trebuie să plătească 21 de miliarde de euro în contul datoriei în 2027, o sumă record, ceea ce limitează posibilitatea unor creșteri de salarii sau pensii.
Economistul Silviu Gresoi a avertizat că soluția pentru echilibrarea finanțelor nu poate fi doar creșterea taxelor, ci trebuie să treacă prin colectare mai eficientă și reducerea cheltuielilor. Acesta a punctat că inflația este de 6,61%, iar consumul a scăzut cu 5% în primele opt luni, ceea ce afectează puterea de cumpărare a familiilor. Pentru companii, presiunea fiscală suplimentară ar putea însemna blocarea angajărilor sau amânarea investițiilor, riscând să slăbească economia pe termen lung în loc să o susțină.
În ceea ce privește ratingul de țară, România se află la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă. Silviu Gresoi a explicat că agențiile de rating monitorizează nu doar veniturile colectate de stat, ci și capacitatea economiei de a crește și evoluția datoriei publice. Deși reducerea deficitului de la 5,35% la 3,82% din PIB în primele nouă luni reprezintă un progres, acest lucru nu este suficient pentru a elimina riscurile de retrogradare a calificativului suveran.
Situația ratingului de țară este determinată de indicatori precum deficitul bugetar și credibilitatea măsurilor de stabilizare. În prezent, agențiile S&P Global Ratings, Moody’s și Fitch au menținut ratingul României în categoria recomandată investițiilor, însă toate trei au păstrat perspectiva negativă. Această perspectivă indică faptul că riscurile privind evoluția finanțelor publice rămân prezente și că o îmbunătățire semnificativă a situației bugetare este necesară pentru a evita o scădere a calificativului.