Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (IMM România) a anunțat că va solicita în Consiliul Național Tripartit menținerea salariului minim la nivelul actual pe tot parcursul anului 2027. Florin Jianu, președintele organizației, susține că orice discuție privind majorarea acestui prag trebuie să fie însoțită de măsuri de relansare economică și de o reducerea semnificativă a fiscalității pe muncă. Această propunere vine într-un context de presiune economică majoră asupra afacerilor mici.
Florin Jianu a avertizat că întreprinderile mici se confruntă deja cu creșterile costurilor la energie și combustibil, iar o nouă majorare salarială le-ar diminua capacitatea de funcționare. Conform datelor prezentate, o mărire a salariului minim cu 300 de lei ar însemna un cost suplimentar de 3.105 lei pe an pentru o firmă. În cazul unei creșteri de 500 de lei, costul suplimentar ar ajunge la 4.175 lei pe an, afectând direct profitabilitatea acestor unități.
Analiza prezentată de președintele IMM România arată că microîntreprinderile au o cifră medie de afaceri de 164.754 lei și un profit brut anual mediu de 28.818 lei. Dacă se aplică scenariile de creștere a costurilor, venitul rămas antreprenorului poate scădea la aproximativ 1.900 de lei lunar net, după plata impozitelor. Florin Jianu a subliniat că, în aceste condiții, un antreprenor trăiește cu mai puțin decât salariul minim net, asumându-și toate riscurile de afaceri.
Organizația propune ca statul să reducă povara fiscală prin creșterea sumei neimpozabile de la 200 la 400 de lei și prin aplicarea unor reglementări diferențiate pe sectoare. Florin Jianu a menționat că, la o mărire de 300 de lei a salariului minim brut, statul preia 68% din această sumă, adică 212 lei, în timp ce angajatul primește doar 100 de lei. Această distribuție a mării salariale este văzută ca un beneficiu principal pentru bugetul de stat, nu pentru salariați.
Pe lângă aspectul salarial, reprezentanții IMM au evidențiat dificultățile financiare și scăderea activității economice. În primele opt luni s-au închis peste 125.000 de firme, iar șomajul este în creștere, cu o pierdere estimată de 100.000 de locuri de muncă în acest an. De asemenea, s-a cerut sprijin pentru industria prelucrătoare și implementarea unui program numit „IMM Energie Rezilientă”, care ar include granturi și finanțări pentru investiții și retehnologizare.
Contextul economic actual este marcat de o perioadă de instabilitate, în care indicatorii de performanță pentru întreprinderile mici sunt în scădere. Conform barometrului european invocat de IMM România, cifra de afaceri a acestor companii a scăzut cu 5,4%, în timp ce comenzile și investițiile au înregistrat deteriorări. Această evoluție pune sub semnul întrebării sustenabilitatea modelului actual de creștere a costurilor fără măsuri de protecție pentru sectorul privat.